Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila va fi dat în circulație în luna decembrie, promite ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care însă recunoaște că drumul principal de acces va fi gata abia la anul, din cauza exproprierilor și a relocării utilităților care au întârziat nepermis de mult.
Practic, odată cu podul, vor fi deschiși traficului rutier doar câțiva kilometri de drum de legătură, în sud, ce se vor intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin. Cei 4,3 km vor avea o singură bandă de circulație pe sens și vor porni de la km 7,94 al viitorului drum principal Brăila-Jijila, care va avea o lungime de 19 km și va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
A constatat întârzierile chiar și premierul Nicolae Ciucă, prezent pe șantier să asiste, împreună cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii rutiere (CNAIR), la ridicarea unui tablier, în zona centrală a structurii podului. „Am venit pentru a evalua, la fața locului, stadiul lucrărilor. Am discutat toate elementele de detaliu și data de finalizare a lucrării. Este evident că, deși ne aflăm în întârziere – proiectul trebuia predat anul trecut în decembrie –, avem garanții, în acest moment, de la constructor și beneficiar, că se vor întreprinde toate demersurile și se vor executa lucrările, astfel încât, în luna decembrie anul acesta, podul să poată fi dat în circulație”, a declarat el.
Relocarea utilităților, greoaie
Reprezentantul antreprenorului, inginerul Viorel Eșanu, a explicat că întârzierea este legată de decalajele privind relocarea de utilități din zona podului. „Întârzierea despre care vorbea domnul premier nu ne privește pe noi, a fost o chestiune legată de relocarea de utilități, de decalajele produse. Până la sfârșitul anului, intenționăm să terminăm tot ceea ce înseamnă partea de pod, montare tablier, cale rulare și drumul de acces, ulterior finalizându-se și partea de drumuri. Termenul contractual final este decembrie 2023. Proiectul a demarat în 2018, cu faza de proiectare, în 2019 a demarat efectiv și se află, în momentul de față, finalizat 65%”, a declarat el.
Vântul, alt dușman
În ceea ce privește montarea tablierului metalic, Viorel Eșanu a precizat că operațiunea are o întârziere de două-trei săptămâni, din cauza vântului, care a suflat cu putere și nu a permis ridicarea segmentelor metalice din calea de rulare a podului. „Întârzierea este în curs de recuperare, pentru că ne afectează și vremea. În ultima vreme, a bătut vântul foarte rău, ceea ce ne-a încurcat programul de lucru, a trebuit să stopăm controlat ridicarea segmentelor de tablier. Vorbim de o întârziere de 2-3 săptămâni, pe care, cu siguranță, o vom recupera cât de curând”, a spus Eșanu.
„O singură variantă pentru a evita rușinea unui pod-muzeu”
Asociația Pro Infrastructură a taxat autoritățile pentru tărăgănarea exproprierilor: „Singura variantă fezabilă de a evita rușinea unui pod-muzeu este deschiderea, la finalul anului, a nodului cu DN22B și conexiunea de sud spre Măcin. Din păcate, eliberarea terenului pentru antreprenor pe mini-centura de nord a Brăilei, între DN22B și DN2B, s-a făcut foarte târziu. Exproprierile suplimentare și relocările de utilități au blocat accesul constructorului, care, acum, este la nivel de piloți forați la viaductul peste calea ferată, nici nu mai amintim de alte structuri. În asemenea condiții, această porțiune rămâne pentru la anul. La fel, drumul de legătură de nord spre Jijila, pe malul tulcean, va fi gata tot în 2023. Doar cei câțiva kilometri din sud, spre DN22 Smârdan-Măcin, pot fi dați în circulație în 2022. La podul suspendat, s-au instalat primele două segmente de tablier metalic, din cele 86 fabricate în apropiere, la VARD Brăila. Operațiunile de ridicare și sudare ale impresionantelor piese de puzzle vor dura încă aproximativ două luni, dacă și vântul va colabora. Solicităm antreprenorului general, WeBuild, și oficialilor CNAIR să facă toate demersurile tehnice și birocratice pentru a ne asigura că vom trece Dunărea pe noul pod în decembrie 2022”.
„Pe viitor, să dezvoltăm cu forțe proprii astfel de lucrări”
Premierul Nicolae Ciucă a precizat că inginerii români ar trebui să învețe aceste noi tehnologii legate de implementarea acestui proiect, puse în practică de două firme străine, una din Italia și cealaltă din Japonia, pentru ca, în viitor, să dezvoltăm astfel de lucrări și cu forțele proprii. „Este un proiect cu care ne mândrim, am putut să stau de vorbă cu constructorii și sunt cât se poate de mândri de ceea ce au realizat. Domnul director îmi spunea că, prin această lucrare, România face un pas înainte în ceea ce privește construirea de poduri suspendate; practic, e singurul pod suspendat de pe teritoriul țării noastre. Noi avem datoria să putem să asigurăm finanțarea, dumnealor să dezvolte lucrările, să învețe. Este un aport al mai multor companii, din mai multe țări, este foarte important ca inginerii noștri să poată să identifice și să deslușească alte dezvoltări tehnologice, prin care să putem, în viitor, să dezvoltăm astfel de lucrări, de ce nu, cu forțele proprii. Ca atare, în luna decembrie, vom avea acest pod în circulație”, a completat Ciucă.
Licitația pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, a fost câștigată, în ianuarie 2018, de asocierea Astaldi (Italia)-IHI Infrastructure System (Japonia). Conform contractului, 18 luni au fost alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor. Acest obiectiv, în valoare de 1,99 miliarde de lei (fără TVA), a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională.
86 de segmente ale tablierului, montate până în iunie
Primele două segmente ale tablierului metalic din zona centrală a podului, realizate la șantierul naval VARD Brăila, au fost montate, la sfârșitul lunii martie, iar constructorii și-au propus să ridice și să sudeze câte două astfel de piese pe zi. Până la începutul lunii iunie anul acesta este programată asamblarea tuturor celor 38 de segmente. Acestea vor forma structura suprafeței de rulare. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 t.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Operațiunea este foarte importantă, deoarece, în cazul în care nu este respectată ordinea de montare, există riscul fracturării pilonilor podului. Alte 10 segmente de tablier (câte 5 pe fiecare mal) sunt, deja, în șantier și urmează să fie montate în zona pilonilor, după ce vor fi asamblate la sol, în blocuri compacte. Fiecare segment de tablier are o greutate cuprinsă între 180 și 300 t, iar, în total, acestea cântăresc 21.000 t”.
Mai lung ca „Golden Gate-ul” din San Francisco
Podul Suspendat peste Dunăre va avea lungimea totală de 1.974,3 m și deschiderea centrală de 1.120 m. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are 1.970 m lungime și 1.280 m deschidere centrală.
Cele două turnuri ale viitorului pod românesc vor atinge o înălțime de 192 m și vor fi, practic, cele mai înalte construcții din țara noastră (dincolo de coșuri de fum sau antene). Podul va avea și două deschideri laterale, de 489 m, pe malul dinspre Brăila, și 364 m, pe malul dinspre Tulcea. Cu tot cu drumuri, lungimea podului va fi de 23,413 km. Lățimea totală va fi 31 m și va cuprinde patru benzi de circulație de câte 3,5 m lățime, patru benzi de încadrare de câte 0,5 m lățime, două acostamente de 1,5 m lățime și o zonă mediană cu lățimea de 3 m. Acestora li se vor adăuga, de o parte și de alta, două benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete și întreținere, trotuarele urmând să aibă 2,8 m fiecare.
