Rapoarte de sustenabilitate obligatorii, reguli noi, mult mai stricte… amenzi de cel puțin două milioane de euro. Și asta în viitorul apropiat. Autoritățile europene schimbă foaia și dau milităria jos din pod, după ce, în foarte multe cazuri, preocuparea privind riscurile de mediu și sociale s-a dovedit a fi mai mult una la nivel declarativ, în scopuri de marketing.
Noile reglementări privind sustenabilitatea vor afecta toate ramurile economiei, iar zona de supply chain se va schimba, odată cu introducerea rapoartelor obligatorii, unde, pentru afirmații mincinoase, se va răspunde inclusiv penal… în paralel cu amenzi de milioane de euro. „Legislația privind sustenabilitatea, care va intra în vigoare în următorii ani, va genera un impact ce va fi resimțit de către toate companiile din piață, indiferent de mărime”, atrăgea atenția, cu ocazia conferinței ARILOG din această vară, Cristina Bălan, managing partner CSR BootIQ, EEN Sustainability Advisor.
Dar ce înseamnă raportarea sustenabilității corporative?
Informații despre impact, riscuri și oportunități
Legislația UE impune tuturor companiilor mari și tuturor companiilor cotate la bursă (cu excepția microîntreprinderilor cotate) să publice informații despre riscurile generate și oportunitățile care decurg din problemele sociale și de mediu, precum și despre impactul activităților lor asupra oamenilor și mediului.
Noile norme vor garanta că investitorii și alte părți interesate au acces la datele de care au nevoie pentru a evalua impactul companiilor asupra oamenilor și mediului și pentru a evalua riscurile și oportunitățile financiare care decurg din schimbările climatice și alte aspecte legate de durabilitate, ca parte integrantă a Pactului Verde European (European Green Deal).
Directiva privind raportarea privind dezvoltarea durabilă (CSRD) a intrat în vigoare la 5 ianuarie 2023. Marile companii (cu peste 500 de angajați) vor fi primele care vor trebui să aplice noile norme cu privire la exercițiul financiar 2024, în rapoartele publicate în 2025. Documentele vor trebui făcute în conformitate cu Standardele europene de raportare privind dezvoltarea durabilă (ESRS), care au fost elaborate de EFRAG și adoptate de CE într-o variantă ușor modificată.
Încă se aplică normele din Directiva privind raportarea nefinanciară
Până în momentul în care se vor aplica normele din CSRD, rămân valabile normele introduse de Directiva privind raportarea nefinanciară (NFDR), în vigoare din 2013-2014, conform cărora marile companii trebuie să publice informații referitoare la probleme de mediu, aspecte sociale și tratamentul angajaților, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a mitei, diversitatea în consiliile de administrație ale societăților (în ceea ce privește vârsta, sexul, educația și pregătirea profesională). În această categorie, se află aproximativ 11.700 de societăți și grupuri mari din întreaga UE, printre care se numără societăți cotate la bursă, bănci, societăți de asigurări, precum și alte societăți desemnate de autoritățile naționale ca entități de interes public.
Cert este că Directiva privind raportarea nefinanciară a oferit libertate celor vizați, iar rezultatele nu au fost cele preconizate de autoritățile europene. De aceea, decizia a fost aceea de înăsprire semnificativă a reglementărilor. „În România, amenda pentru nerealizarea acestui raport, pe baza NFDR, este de 5.000 de lei, iar, în condițiile în care elaborarea lui presupune o investiție de câteva mii de euro, devine evidentă tendința marilor companii de a alege prima variantă”, a apreciat Cristina Bălan.
Sancțiuni menite să descurajeze orice derapaj
Ea a precizat că sancțiunile care vor fi aplicate din 2025, conform CSRD, sunt de 4% din cifra de afaceri, dar nu mai puțin de două milioane de euro. În plus, acest raport de sustenabilitate, care, în viitor, va face parte, alături de raportarea financiară, dintr-un raport de management ce va fi depus în fiecare an, va putea atrage după sine, dacă apar afirmații neadevărate (așa cum arătam la început), inclusiv răspunderea penală din partea membrilor board-ului, care vor semna documentele. Este motivul pentru care ei vor trebui să fie pregătiți, în această direcție, pentru a înțelege ce semnează și a le putea pune întrebările corecte specialiștilor care vor elabora rapoartele.
Resursă umană înalt calificată… încă aproape inexistentă
Pe acest palier, atingem o zonă sensibilă. Resursa umană înalt calificată. „Cei care vor elabora rapoartele vor trebui să fie înalt calificați, pentru că, în sustenabilitate, vorbim despre trei segmente importante: partea economică (nu financiară), mediul și zona socială (care este cel mai greu de măsurat și de cuantificat). Vor trebui să fie specialiști angajați în companie (al căror număr va crește mai ales din momentul în care vor fi vizate IMM-urile), iar, pe lângă aceștia, vor intra în scenă cei care realizează auditul extern, dar și cei care vor lucra în instituțiile statului și vor analiza documentele”, a menționat Cristina Bălan, observând că este posibil ca mediul privat să fie pus într-o poziție ingrată, dacă va pregăti astfel de specialiști (care nu există pe piață în prezent), pentru ca, ulterior, ei să migreze către organismele publice.
Dar iată calendarul care va trebui urmat, ținându-se cont de faptul că întotdeauna colectarea datelor va fi făcută în anul anterior depunerii documentelor.
Calendarul pentru implementare
Specialistul în sustenabilitate a explicat că, dacă în 2025 vor trebui să depună rapoartele (cu datele colectate în 2024), conform noilor reguli, marile companii cu peste 500 de angajați, precum și companiile cotate la bursă (care raportează, în prezent, în cadrul NFRD), în 2026 vor raporta pentru 2025 societățile comerciale cu mai mult de 250 de angajați, precum și cele cotate la bursă, care, în prezent, nu raportează în cadrul NFRD. În 2027, va veni rândul IMM-urilor cotate (cu excepția microîntreprinderilor), care beneficiază, însă, de posibilitatea unei derogări suplimentare de 2 ani, pentru ca, în 2029, să raporteze inclusiv societățile înregistrate în afara UE, cu cel puțin o filială în UE.
De menționat că IMM-urile cotate la bursă vor putea raporta în conformitate cu standarde mai puțin exigente, care vor fi elaborate de EFRAG.
La dispoziția partenerilor
Dacă vă gândiți că nu vă veți lovi, în 2024, de noile reglementări, pentru că nu vă aflați între companiile cu peste 500 de angajați, s-ar putea să aveți o surpriză. Marii contribuabili vor începe să colecteze datele necesare de la începutul anului viitor, implicând în acest efort toți furnizorii, indiferent de mărime, pentru că impactul este urmărit pe întregul lanț de valoare. Iar, ținând cont de amenzile de 4% din cifra de afaceri, este de așteptat ca lucrurile să fie făcute extrem de serios. Imposibilitatea de a oferi informațiile solicitate ar putea, astfel, să scoată firma din lista furnizorilor agreați.
CE a anunțat că, pentru IMM-urile necotate, care nu fac obiectul niciunei cerințe de raportare, dar care primesc solicitări de informații privind durabilitatea din partea clienților, băncilor, investitorilor sau altor părți interesate, vor fi elaborate standarde mai simple.
Altfel spus, mai sunt doar câteva luni până la finalul anului, când departamentele care vor realiza aceste rapoarte și sistemele după care se va face colectarea datelor ar trebui să fie funcționale. Ce este de făcut?
Comisia Europeană a adoptat standardele de raportare
Conform calendarului legislativ, Comisia Europeană anunța, pe 31 iulie, adoptarea standardelor europene de raportare privind dezvoltarea durabilă (ESRS), care vor putea fi utilizate de societățile care fac obiectul Directivei privind raportarea privind dezvoltarea durabilă (CSRD).
„Standardele pe care le-am adoptat sunt ambițioase și reprezintă un instrument important care stă la baza Agendei UE privind Finanțarea Durabilă. Ele asigură un echilibru corect între limitarea poverii fiscale asupra societăților raportoare, permițându-le, în același timp, să-și demonstreze eforturile, pentru a îndeplini Agenda privind tranzacțiile ecologice și, în consecință, a avea acces la finanțare durabilă”, afirma, în acest context Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară și piețe de capital.
„Standardele acoperă întreaga gamă de aspecte de mediu, sociale și de guvernanță, inclusiv cele legate de climă, schimbările climatice, biodiversitatea și drepturile omului, oferind informații pentru ca investitorii să înțeleagă impactul asupra sustenabilității al companiilor în care investesc”, preciza CE, arătând că există numeroase dovezi că informațiile privind durabilitatea pe care le furnizează, în prezent, întreprinderile nu sunt suficiente, fiind omise părți importante pentru investitori. În plus, datele nu pot fi comparate de la o companie la alta și nu există o imagine de ansamblu fiabilă a riscurilor legate de sustenabilitate la care sunt expuse companiile. „Investitorii ar trebui să fie informați, din ce în ce mai mult, cu privire la impactul companiilor asupra oamenilor și mediului înconjurător și a planurilor lor de reducere a acestor efecte, în viitor. Aceste cunoștințe îi vor ajuta să își îndeplinească propriile cerințe. (…)”
Obiective de atins
Standardele europene de raportare publicate la finalul lunii iulie au în vedere mai multe obiective, care vor fi abordate și care ar trebui să acopere întreaga gamă de aspecte legate de sustenabilitate, printre care:
- clima
- poluarea
- apa și mediul marin
- biodiversitatea și ecosistemele
- forța de muncă proprie
- lucrătorii din întregul lanț valoric
- comunitățile afectate
- consumatorii și utilizatorii finali
- conduita în afaceri.
„Problema nu ține neapărat de numărul de obiective care trebuie acoperite, ci de faptul că va trebui explicat un principiu care presupune ca, prin deciziile pe care le iei, să te adaptezi la schimbările climatice sau pentru a asigura tranziția în această direcție, nu ai voie să produci niciun rău mediului. Nu poți să afectezi calitatea apei sau resursele de apă, și nici biodiversitatea. Nu poți să schimbi un impact negativ cu un altul”, a afirmat Cristina Bălan. Altfel spus, toate măsurile trebuie luate, cu adevărat, în sensul protejării capitalului natural.
Pentru a ne încadra în principiile privind neutralitatea, atunci când unele emisii generate din activitatea derulată nu pot fi evitate (deocamdată), măsurile de compensare trebuie să fie trasabile și întreprinse local, nu într-o altă zonă a globului… iar atunci când toate aceste informații se varsă în raportul de sustenabilitate, consecințele sunt majore.
Altfel spus, de anul viitor, economia europeană intră într-o nouă etapă privind funcționarea sustenabilă.
Sfatul specialistului: începeți să citiți normele recent adoptate în domeniu și aflate în procesul legislativ (site-ul EFRAG poate fi de mare ajutor)…. și, dacă credeți că veți avea nevoie de ajutor specializat, nu amânați să luați legătura cu cei cu adevărat pregătiți să ofere consultanță în domeniu. Sunt puțini și au deja agendele aproape pline pentru următorii ani.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
