Multă îngrijorare, impredictibilitate la un nivel fără precedent, afaceri perturbate, sau chiar pierdute… dar și multă sensibilitate în fața dramei umane.
Francezii au un proverb „A la guerre comme à la guerre” (La război, ca la război) și multiplele sale sensuri se potrivesc atât de bine situației pe care o traversăm.
Atacul Rusiei a luat mediul de afaceri pe nepregătite, nu pentru că nu se aștepta, ci mai degrabă pentru că nu poți lua prea multe măsuri preventive pentru o asemenea situație. Iar transportatorii prinși în Ucraina în prima zi a războiului și, în special, șoferii acestora au trecut prin momente extrem de dificile. Practic, a fost o situație de haos, în care siguranța oamenilor a fost singurul lucru luat în calcul. Camioanele românești s-au întors din drum fără să mai descarce, altele au plecat din depozite parțial descărcate… cu toții s-au grăbit să iasă din Ucraina.
Adevăratul calvar a fost, însă, la graniță. Aglomerația a făcut ca timpii de așteptare să depășească orice imaginație, iar șoferii care au rămas blocați acolo câteva zile au trăit experiențe care amintesc de cele mai negre momente din timpul pandemiei. Însă, acum, frica a fost la un nivel mult mai mare.
Fără conexiuni rutiere cu estul
La acest moment, transportul rutier de mărfuri pare complet oprit către Rusia, Belarus și Ucraina. Chiar și acolo unde există comenzi și am presupune că șoferii ar putea fi convinși să mai opereze pe o asemenea rută, apare implacabila problemă a banilor. Excluderea din SWIFT a băncilor din Rusia blochează, practic, tranzacțiile financiare. Nu este foarte clar, la acest moment, cum își vor recupera banii companiile care aveau de încasat sume de la parteneri din Rusia. Perturbări riscă să apară și pe relația cu China.
Transportul maritim nu și-a revenit, încă, din turbulențele provocate de pandemie, iar timpii de tranzit sunt mari. Oricum, sunt analiști care anticipează o creștere importantă a volumelor de mărfuri din Portul Constanța, opțiunile privind porturile pentru deservirea acestei zone fiind mult limitate de conflictul militar.
Transportul aerian este afectat de închiderea spațiilor aeriene din Ucraina și Rusia și deja se vorbește de aplicarea unei suprataxe de război. Scump și având o capacitate limitată, transportul aerian nu va putea suplinii nevoia de schimburi comerciale între Europa și Asia.
Trenul pare să rămână cea mai bună soluție. La prima vedere, transportul intermodal Europa-Asia funcționează fără probleme majore, chiar dacă ruta trece prin teritoriul Rusiei. Însă sunt anticipate și aici dificultăți viitoare.
Motorina – lovitura sub centură
Pentru operatorii de transport rutier, cea mai grea lovitură a războiului este prețul motorinei. Creșterea semnificativă și continuă zdruncină din temelii întregul fundament al afacerii de transport rutier, așa cum a funcționat în ultimii zeci de ani. Un contract corect/bun de transport prevede o ajustare a tarifelor în legătură cu carburantul, la o perioadă de trei luni și o variație de 10% a prețului motorinei. La ora actuală, însă, chiar și companiile bine organizate așteaptă cu emoție închiderea lunii, din punct de vedere contabil, pentru a vedea dacă și-au acoperit costurile. Este aproape imposibil să stabilești un tarif corect și stabil, în condițiile actuale, și creșterea continuă a prețului la motorină înseamnă, practic, asumarea unor pierderi, care nu vor mai fi niciodată recuperate, în ciuda faptului că, la un moment dat, tariful de transport va fi ajustat.
Încă nu am identificat, în piață, un model care să răspundă realităților actuale și, aparent, se așteaptă stabilizarea prețurilor. Când vom ajunge acolo? Nimeni nu are încă un răspuns clar!
Oricum, sunt deja companii de transport care și-au notificat clienții asupra creșterii imediate a tarifelor, alte companii preferând o abordare punctuală, de la comandă la comandă. Se vorbește despre posibilitatea ajustării săptămânale a tarifelor de transport, în funcție de prețul motorinei, sau chiar zilnică…
Noroc că avem de unde…
Și dacă tot vorbim despre instabilitate, merită să amintim și isteria creată în data 9 martie. Cu puțin adevăr, multă panică și probabil inerentele „surori gemene” – manipularea și specula – stații de alimentare din numeroase orașe din România au fost luate cu asalt. Am renunțat să mai comentez lipsa de empatie, bun simț, patriotism și chiar capacitate rațională a unei largi părți din populația României. Să spunem că la asemenea reacții contribuie în mod decisiv și lipsa de încredere în autoritățile statului. Ca și la debutul pandemiei (golirea magazinelor), am avut o nouă dovadă a creșterii extraordinare a prosperității populației din România, din ultimii 30 de ani. Avem mulți bani și ne permitem… Însă, fără educație și încredere, această bogăție riscă să se transforme într-o armă îndreptată împotriva noastră. Prea mulți oameni sunt convinși că mâne vine „SFÂRȘITUL”. Este dreptul lor… însă, când acționezi în consecință, de câteva ori pe lună, în ultimii doi ani… Devine obositor și, chiar, periculos pentru starea psihică a fiecăruia dintre noi, pentru afaceri, în general, și chiar pentru întreaga societate. Și toată nebunia legată de prețul și disponibilitatea carburantului s-a desfășurat exact în ziua în care barilul de petrol a cunoscut o scădere semnificativă pe bursele internaționale.
Despre șoferi
Avem șoferi ucraineni care lucrează pentru firme românești și sunt, deja, ani de când se încearcă atragerea acestora în număr cât mai mare. Astăzi, cu ajutorul autorităților din România și ca urmare a solicitării patronatelor, bariera legată de autorizațiile de muncă a dispărut. Mai rămâne de rezolvat problema atestatelor profesionale necesare șoferilor profesioniști. Este o oportunitate reală pentru transportatorii din țara noastră și, totodată, o șansă de a asigura stabilitate socială unor familii care, astăzi, sunt obligate să își părăsească țara. Trebuie precizat și faptul că mulți dintre șoferii ucraineni, care lucrau la firme străine, au decis să se întoarcă în propria țară pentru a lupta.
Dimensiunea umană
Efectele războiului le vedem cel mai bine în ochii celor care fug, iar dramele lor au impresionat întreaga lume. Spiritul civic, mobilizarea masivă, ajutoarele sub toate formele vin din toată Europa, și nu numai. Iar România este parte activă la acest demers generos. Transportatorii de marfă și de persoane au fost pe punctele de graniță încă din prima zi a exodului și modul în care s-au organizat și răspunsul eficient la nevoile refugiaților arată partea frumoasă a evoluției de netăgăduit a societății românești. Totodată, chiar dacă nu fără dificultăți, putem aprecia colaborarea funcțională între stat, mediul de afaceri și societatea civilă. De la cazare, transportul în țară și străinătate, strângerea donațiilor și transportul acestora către zonele de graniță și chiar în Ucraina, și până la asigurarea unor spații de depozitare și service auto – breasla transportatorilor și logisticienilor s-a mobilizat mai bine ca niciodată.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
