Una dintre barierele cel mai des întâlnite în comunicare (prin barieră înțelegând obstacol care deviază comunicarea și nu îi permite să fie eficientă, limpede, să își atingă scopul) este nediferențierea dintre răspuns și reacție.
Atunci când auzim ceva, aparent răspundem. În realitate, de cele mai multe ori reacționăm, rareori răspundem.
Cum facem deosebirea între cele două?
Răspunsul este matur, face referire strict la subiect, nu la persoană, este echidistant, corect, echilibrat. Ține cont de cele două planuri, uman-business, acolo unde este cazul.
Reacția este o revărsare emoțională, care vorbește mai mult despre emițător, decât despre subiect. Este spontană, intruzivă, explozivă, egoistă, părtinitoare. La aspecte pozitive aș menționa efectul eliberator, dar face atâtea ravagii în comunicare, ducând-o pe arătură la propriu, încât aș spune că e necesar să exersăm răspunsul mai des. Mai ales atunci când nu ne aflăm în cercul sigur de prieteni, de apropiați.
De exemplu:
Ai văzut mesajul meu?
Da ce sunt eu? Dădaca ta? (reacție)
vs.
Nu, nu l-am văzut, îmi pare rău! (răspuns)
Răspunde strict la ceea ce a auzit, inserând și o reacție pozitivă, acel îmi pare rău, care funcționează ca un pod emoțional, conectând, dacă vreți, inimile celor două persoane.
Necunoașterea acestor lucruri este răspândită la scară largă și observ frecvent acest lucru. Sigur, suntem liberi să răspundem sau să reacționăm, după cum dorim și după cum ne face bine… eu, însă, aș păstra reacțiile pentru spațiul privat.
„Un om ocupă cu tălpile lui vreo douăzeci și ceva de centimetri. Dar raza orgoliului lui e de câțiva kilometri… Și raza asta de orgoliu crește ca o umbră, din ce în ce mai mult, de aproape a întunecat Pământul.” (Jurnal, Oana Pellea)
Atunci când reacționăm, comunicarea își pierde din acuratețe, din sensul ei primordial, acela de a pune în comun informații valoroase pentru toate părțile, dezvăluind, în fapt, mai multe despre cei șapte ani de acasă ai emițătorului, despre orgoliul său, fricile sale, valorile după care se ghidează etc.
Dacă interesul nostru este de a cunoaște o persoană în resorturile ei psihologice intime, atunci este bine să ascultăm și să urmărim cu atenție reacțiile sale. Conțin informații valoroase, netrucate. Vorbesc despre valori, educație, structură interioară, mai eficient și mai limpede decât orice diplomă sau haină cu etichetă.
Modul în care comunicăm ne definește.
Aș vrea să rețineți diferența dintre răspuns versus reacție și minunatul dans uman-business-uman.
Oriunde se poate. Nu vă pierdeți umanitatea. Nici din inimi, nici din comunicarea cea de toate zilele.
Andreea DRAGOMIR
trainer comunicare
andreea@focuspeinima.ro
