Anul 2024 marchează o serie de ajustări cruciale în peisajul fiscal românesc, cu un impact direct asupra mediului antreprenorial. Vorbim nu numai despre modificări majore la regimul microîntreprinderilor, la regulile plătitorilor de impozit pe profit sau la cele vizând taxele salariale, ci și despre o digitalizare accelerată, făcută pe repede înainte, prin generalizarea e-Factura și extinderea e-Transport.
Toate aceste noutăți trebuie analizate cu atenție și asimilate rapid, pentru a asigura stabilitatea și succesul afacerilor în acest an.
Un nou orizont pentru microîntreprinderi
Începând cu ianuarie 2024, cadrul fiscal al microîntreprinderilor este modificat major, față de anul anterior. Firmele sunt nevoite să asimileze nu doar două noi cote de impozitare, aplicabile în funcție de anumite criterii, ci și ajustări la „calificarea” pentru acest regim fiscal, în condițiile în care autoritățile au introdus noi limitări și condiții suplimentare, care restricționează semnificativ accesul la statutul de microîntreprindere.
Din perspectiva impozitării, de la 1 ianuarie 2024, există două cote de taxare: 1% pentru microîntreprinderile cu venituri mai mici de 60.000 euro și o alta, de 3%, pentru microîntreprinderile cu venituri peste 60.000 de euro sau care desfășoară activitate pe anumite coduri CAEN, indiferent dacă sunt principale sau secundare (5821, 5829, 6201, 6209 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690). Dacă microîntreprinderile desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN care le obligă la aplicarea cotei de 3% și obțin venituri și din alte activități, cota de impozitare majorată se va aplica pentru toate veniturile, deci inclusiv pentru cele din aceste alte activități.
Condițiile care permit aplicarea regimului microîntreprinderilor s-au înăsprit și mai mult.
O schimbare majoră este limitarea numărului de microîntreprinderi care pot fi deținute: o persoană poate deține părți sociale doar într-o singură microîntreprindere, fie direct, fie indirect. În plus, plafonul anual pentru calificarea ca microîntreprindere va rămâne tot de 500.000 de euro, dar acesta devine cumulativ pentru toate microîntreprinderile legate.
Depunerea situațiilor financiare anuale devine, de asemenea, un punct-cheie, în acest an, pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor. Astfel, firmele care vor să aplice acest regim de taxare trebuie să transmită autorităților situațiile financiare anuale până cel târziu în data de 31 martie. În lipsa bilanțurilor pe 2023 depuse la termenul impus, firmele vor fi obligate să treacă la plata impozitului pe profit.
Evoluții și schimbări care vizează taxele salariale
Efervescența de modificări atinge și sfera taxelor salariale, una dintre cele mai semnificative schimbări la acest capitol fiind eliminarea scutirilor de taxe salariale pentru indemnizațiile de telemuncă. Noutatea va obliga angajatorii să reevalueze modul de gestionare a acestor cheltuieli, care sunt, din acest an, supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale.
O schimbare importantă de regim fiscal avem, în 2024, și pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță, aceste tipuri de beneficii fiind, începând cu veniturile lunii ianuarie, supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS – 10%). În mod similar, și pentru indemnizațiile de concediu medical se datorează, din acest an, CASS, astfel că angajatorii vor trebui să calculeze și să rețină la sursă contribuția de sănătate pentru fiecare salariat aflat în concediu medical plătit, acordat în baza OUG 158/2005.
Tot la capitolul de beneficii, scad substanțial și sumele maxime pentru abonamentele sportive ce pot fi oferite de angajatori salariaților cu un regim de taxare favorabil. Astfel, din 2024, aceste cheltuieli vor fi scutite de impozit și contribuții sociale doar în limita a 100 de euro/an (comparativ cu 400 euro/an, plafon aplicat în 2023).
De asemenea, structura plafonului lunar de 33% pentru beneficii extrasalariale este modificată și ea, începând din acest an. Pe de-o parte, din calculul acestui plafon au fost eliminate cheltuielile de telemuncă, iar, pe de altă parte, au fost introduse două noi categorii de beneficii, care trebuie incluse în plafon din ianuarie 2024, și anume sumele de până în 1.500 de lei decontate pentru angajații cu copii plasați în unități de educație timpurie, precum și diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
Furtună de modificări și la impozitul pe profit
Și în privința plătitorilor de impozit pe profit, politica fiscală s-a modificat substanțial, începând cu acest an. Marile companii, spre exemplu, vor datora noi tipuri de impozite, calculate în funcție de cifra de afaceri realizată, iar, în anumite sectoare de activitate, au fost introduse, în anumite cazuri, doar temporar, impozite specifice.
Mai exact, companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro vor fi obligate, din 2024, să plătească un impozit pe cifra de afaceri (IMCA) de 1%, dacă în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât IMCA.
Noul impozit va fi datorat chiar și în situațiile în care companiile se regăsesc în poziția de pierdere fiscală sau înregistrează profit, dar se află în perioade de recuperare a unei pierderi fiscale.
De asemenea, din acest an există și o serie de impozite specifice pe anumite domenii de activitate: băncile vor plăti un impozit pe cifra de afaceri, suplimentar față de cel pe profit (cota este de 2% în perioada 2024-2025 și 1% începând din 2026), iar, pentru companiile active în sectoarele petrol și gaze naturale, cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-a reglementat un impozit temporar (ICAS), în cotă de 0,5%, care va fi datorat în perioada 2024-2025 (după această dată, el va fi înlocuit de IMCA).
Suplimentar, pentru toate companiile plătitoare de impozit pe profit, anul 2024 aduce și o abordare nouă, mult mai limitativă, asupra pierderilor fiscale, acestea urmând să mai poată fi recuperate doar în proporție de 70%, în următorii cinci ani consecutivi. Pierderile fiscale anuale aferente anilor precedenți anului financiar 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se vor recupera din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, dar doar în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei șapte ani consecutivi ulteriori anului înregistrării acelor pierderi.
Noutăți sunt, din acest an, și la partea de cheltuieli, în sfera celor cu deductibilitate limitată fiind introduse noi tipuri de cheltuieli.
De exemplu, în această categorie intră sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unitățile de educație timpurie aflate în administrarea contribuabililor, acestea urmând să fie deductibile în limita sumei de 1.500 lei/lună, pentru fiecare copil.
În categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată intră, din 2024, și cele de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat de contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, acestea fiind deductibile doar în proporție de 50% din valoarea lor. Mai merită precizat că, în cazul în care sediul social este utilizat în scop personal de către acționari/asociați, cheltuielile respective sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
e-Factura devine unicul standard de facturare
Începând cu 1 ianuarie 2024, toate companiile din România sunt obligate să înceapă să se alinieze unui un nou standard de administrare fiscală: raportarea electronică a tuturor facturilor prin sistemul RO e-Factura. Exceptarea de la raportarea prin e-Factura va aplicabilă pentru tranzacții aferente livrărilor de bunuri în afara României, facturile simplificate, pentru facturi emise către persoane impozabile care nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru facturile pentru servicii care nu sunt supuse regulilor de facturare din România.
Calendarul de implementare pentru e-Factura presupune două etape: în prima dintre ele, de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2024, furnizorii trebuie să raporteze în RO e-Factura toate facturile B2B taxabile în România. Facturile vor putea fi emise atât în format *.xml, cât și pe hârtie, și transmise prin sistemul electronic, lipsa raportării în termenul legal fiind sancționată cu amenzi diferențiate în funcție de mărimea contribuabililor: cei mari riscă amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei, cei mijlocii – de la 2.500 la 5.000 de lei, iar cei mici și persoanele fizice – de la 1.000 la 2.500 de lei. Există o perioadă de grație de 3 luni, până la 31 martie 2024, în care aceste amenzi nu se vor aplica.
Ulterior, în cea de-a doua etapă, care începe de la 1 iulie 2024, facturile în format pe hârtie sau cele în format electronic alternativ sunt eliminate complet, iar companiile care comunică facturi prin alte metode decât sistemul RO e-Factura, precum și cele ce primesc și înregistrează în contabilitate facturi în alt format decât cel *.xml cu sigiliul Ministerului de Finanțe, vor fi sancționate cu o amendă de 15% din valoarea totală a facturii.
e-Transport, extins substanțial
Începând din 2024, obligația de a monitoriza transporturile de bunuri prin sistemul e-Transport a fost extinsă și către transporturile rutiere internaționale de bunuri pe teritoriul național, în condițiile în care, până acum, obligația viza doar transporturile considerate cu risc fiscal.
Pentru transporturile internaționale, obligația de a genera codul UIT revine, în funcție de tipul operațiunii: destinatarului sau expeditorului înscris în declarația vamală de import – pentru importuri și exporturi; beneficiarului sau furnizorului din România – pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, respectiv pentru livrările intracomunitare. Atunci când bunurile fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, obligația va fi în sarcina depozitarului.
Pentru transporturile rutiere care fac obiectul monitorizărilor prin e-Transport, operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații, iar conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.
Nerespectarea acestor noi reguli se va amenda de la 1 iulie 2024.
Valori mai mari și un nou regim juridic pentru amenzile contabile
2024 aduce și o înăsprire a sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute de Legea contabilității, unele dintre amenzi fiind majorate și de patru ori. De exemplu, lipsa procedurilor contabile va fi sancționată din acest an cu sume cuprinse între 4.000 și 10.000 de lei, absența inventarierii va fi amendată cu sume între 3.000 și 20.000 de lei, iar, pentru nerespectarea regulilor privind înregistrările în contabilitate și întocmirea documentației obligatorii, amenzile vor varia între 2.000 și 20.000 de lei.
Merită precizat, în acest context, că și regimul juridic al amenzilor contabile și fiscale a fost modificat începând cu luna noiembrie, în sensul în care a fost eliminată posibilitatea ca acestea să fie achitate la jumătate din valoarea lor minimă când sunt plătite în 15 zile de la impunere. Practic, spre deosebire de alte tipuri de sancțiuni, strict pentru încălcările legislației în domeniul fiscal, contabil și financiar, amenzile vor trebui plătite din start la valoarea integrală menționată în procesele verbale de contravenție.
Oana RADA
oana.rada@darian.ro
partener Darian DRS Tax
