Încercăm să ținem business-ul pe linia de plutire, având în față provocări tot mai diverse. Scriam, în lunile trecute, într-un alt articol din ZIUA CARGO, despre cât de greu și provocator este să ținem un șofer profesionist în curtea noastră sau să-l angajăm, într-o piață unde, numai în 2021, se preconizează că deficitul de resursă umană se va majora cu 25%.
Cu siguranță, mulți s-au gândit și se gândesc la alternativa de a angaja șoferi extra comunitari. Într-adevăr, drumul pentru acest deziderat este anevoios și destul de dificil.
Întrebări la care trebuie să ai răspuns
Către ce tip de naționalitate să mă uit ?
Având în vedere că România nu este, încă, parte a Spațiului Schengen, sunt capabil să respect regula 90/180?
Limba ce o vorbesc viitorii mei șoferi extra comunitari o am în companie, dacă nu, cum o pot implementa?
Se pot obține actele șoferilor, pentru a lucra în deplina legalitate?
La toate aceste întrebări, dar și la multe altele, orice organizație trebuie să-și răspundă, înainte de a face pasul către acest gen de lucrători.
Să ai angajați din afara UE presupune multe avantaje, dar și dezavantaje. Este, însă, la latitudinea conducerii fiecărei companii să analizeze dacă resursa umană se poate plia pe tipul pe activitate al firmei.
Legislația, care, în ultimii ani, s-a mai relaxat, din punct de vedere al procedurilor de angajare, dar este, în continuare, stufoasă, și durata îndelungată necesară formalităților fac ca înrolarea unui șofer extra comunitar să fie plină de provocări. Acesta este, de fapt, și un avantaj, datorită faptului că, odată angajat, acesta este legat de companie tocmai datorită procedurilor complexe ce precedă angajarea.
Practic, mutarea conducătorului auto la o nouă companie presupune luarea de la început a întregii proceduri birocratice de angajare.
Am întâlnit persoane venite din spațiul non-EU harnice, dornice de muncă, serioase și care au venit să facă treabă. A nu fi înțeles greșit, nu spun că nu este și cazul cetățenilor comunitari. Dar media de vârstă tot mai mare a șoferilor auto profesioniști din cadrul UE, precum și faptul că tot mai puțini tineri doresc să ajungă să lucreze pe camion, au făcut multe companii din spațiul comunitar să arunce o privire peste gardul european.
Vorbitori de limba engleză, garantat
Bineînțeles că este de preferat ca, în cazul unei angajări, cetățeanul să vorbească limba engleză. Este cel mai la îndemână pentru orice organizație să dialogheze, astfel, cu dânsul. De altfel, am văzut că sunt, deja, multe agenții de recrutare care garantează pentru cetățeni de diferite naționalități că sunt, cu toții, vorbitori de limbă engleză.
Este și recomandat (mai ales odată cu introducerea în legislația românească a faptului că examenele de CPC pot fi organizate și în limba engleză) ca șoferul sa poată da testarea în limba pe care o cunoaște.
Pentru o recrutare profesionist făcută, este necesar, din punctul meu de vedere, ca personalul companiei să se deplaseze în țara de unde se face recrutarea.
Astfel, va putea dispune de informații de la fața locului, cu privire la capabilitățile lingvistice și practice ale viitorului angajat.
Știu că mulți spun că este pierdere de vreme, dar, atâta timp cât vrei să investești în acest șir lung de costuri și timp, trebuie să știi pentru ce o faci.
Documentele personale și experiența…
Un al doilea pas îl reprezintă documentele personale, care trebuie să corespundă cu legislația românească din toate punctele de vedere, inclusiv faptul ca șoferul să poată da examinarea pentru atestatul românesc.
Experiența de a conduce pe drumurile Europei este un mare avantaj, pentru a nu te trezi, pe urmă, cu fel de fel de incidente, care mai de care mai periculoase sau costisitoare. Bineînțeles că nu mi-ar ajunge un articol întreg să descriu multe alte etape care sunt necesare pentru a avea un nivel decent de calitate, în rândul angajaților extra-comunitari.
Am observat un trend pe piața forței de muncă. Este acela de a aduce, în general, în diferite domenii, lucrători extra comunitari proveniți din îndepărtata Asie, pe diferite considerente, care au ținut ba de calitatea forței de muncă, ba de bariera lingvistică. Nu trebuie uitat faptul că există un cost care ține și de plata biletului de avion înapoi către casă, iar un șofer profesionist, în contextul noului Pachet Mobilitate, poate cere să fie dus mai des acasă, pe costul angajatorului. Prin urmare, este de preferat să aruncam mai repede o privire la țările din jurul României, gen Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord decât către Sri Lanka, Bali sau alte țări exotice.
… cultura țării de unde provine
Totodată, este de ținut cont și de cultura țării din care provine, tocmai pentru a se adapta cât mai ușor în țara și organizația la care e angajat. Altfel, mereu va fi o barieră, uneori chiar de neînțeles, între dispecer și șofer.
Atenție la regula Schengen!
Cel mai bine se pliază acest gen de conducători auto pe relațiile tur-retur, tocmai datorită regulii Schengen de 90/180. Ce presupune asta ? Mai exact, acești lucrători nu pot sta în Schengen, pe baza pașaportului personal biometric, mai mult de 90 de zile într-o perioada de 180. În cazul în care șoferul a stat exclusiv pe teritoriul Schengen 90 de zile din 90, următoarele 90 până la împlinirea celor 180 de zile va fi nevoit să desfășoare activități în afara spațului de liberă circulație. Doar după aceea va putea, din nou, să-și înceapă o nouă rundă.
Sigur, sunt o mulțime de provocări, pe acest drum al angajării unui cetățean extra comunitar, iar decizia trebuie luată cu multa atenție și responsabilitate. Altfel, poate deveni complicată și costisitoare.
Alexandru BORZA
manager flotă
borza.alex@gmail.com
Este bine de stiut, multumesc pentru informatie!