Poate că vă întrebați de ce psihoterapia se îmbină cu psihologia organizațională. Omul are doua medii de viață: personal și profesional. Iar dacă unul este în dezechilibru, se resimte și în celălalt. Atunci când un angajat suferă din cauza depresiei sau anxietății, toată echipa poate pierde, într-un fel sau altul, din randament. Iar, de cele mai multe ori, cei care au probleme vor încerca să le mascheze. Ce este de făcut?
Cabinetele de psihoterapie sunt pline de oameni cu tulburare depresivă și anxietate. Motivul nu mai contează. Poate fi vorba despre doliu, divorț, o pierdere, despre mult stres în relația de cuplu sau în cea familială, sau despre ratele la bancă…
Toți acești oameni sunt angajații unor companii și maschează simptomele. Nu spun nici companiei, și nici colegilor ce trăiesc la nivel mental și emoțional, din cauza fricii pierderii locului de munca. Le este, însă, foarte greu. Se retrag din mediul de socializare, discuțiile colegilor, care sunt majoritatea negative, îi panichează și le creează stări de rău, apare des durerea de cap, iritabilitatea, apar durerile de mușchi, de stomac. Oboseala este prezentă, în cea mai mare parte a timpului. Dacă problema încă nu apare la productivitate, atunci o astfel de persoană îi poate dezechilibra pe ceilalți atât emoțional, cât și ca eficacitate.
Discuții negative
Dacă, într-o organizație, majoritatea discuțiilor sunt negative, despre boli, frici, despre probleme, putem observa lipsa organizării, a unui mediu de muncă sănătos, lipsa unui lider implicat la nivelul organizației, al echipei. Dacă vrem să avem rezultate, la nivel comportamental, trebuie să atingem, pe lângă planul fizic, pe cel mental și emoțional.
O să mă opresc asupra unei întâmplări relativ recente. Una dintre persoanele care a apelat la serviciile mele de psiholog mi-a povestit că, înainte de a vorbi cu mine, se urcase în mașina de serviciu împreună cu șeful său, care a găsit notat un număr de telefon alături de numele meu, „psiholog Andreea Gheorghe”. Ce a urmat? Managerul a fost cel care după ce și-a ascultat angajatul, l-a asigurat de tot suportul firmei, că nu își pierde locul de munca, ci dimpotrivă, poate fi ajutat.
Prima programare a făcut-o chiar șeful și i-a permis sa plece din timpul programului, o oră pe săptămână, pentru ședința de psihoterapie.
Sănătatea mintală, în UE
La nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor înaintate în raportul „Sănătate mintală – Analiză de situație 2021”, peste 27% dintre adulții europeni experimentează cel puțin o formă de afectare a sănătății mintale, pe parcursul unui an. Tulburările de anxietate și depresia sunt cele mai frecvente forme de tulburări mintale, la nivelul UE.
Pandemia de COVID-19 a generat o înmulțire a tulburărilor de anxietate cu 25,6% față de anul 2019 (76,2 milioane de cazuri noi, la nivel global) și o creștere a depresiei cu 27,6% față de anul 2019 (53,2 milioane de cazuri noi, la nivel mondial). Femeile și persoanele tinere sunt categoriile cele mai afectate.
UE pierde, de pe urma bolilor mintale, aproximativ 3-4% din PIB, iar costurile sunt generate preponderent de nivelul scăzut al productivității.
De asemenea, ele reprezintă o cauză principală a pensionarii anticipate, respectiv a pensiilor de invaliditate.
Studiu de caz
Vă propun, în cele ce urmează, un studiu de caz. Am ales numele Ana, pentru persoana care face obiectul acestui studiu.
Dificultăți la nivel personal
Anumite activități reprezintă, pentru Ana, situații declanșatoare ale simptomelor anxietății. Deoarece este obosită și acuză o stare de somnolență, inclusiv de la tratament, nu se poate concentra și verifică de foarte multe ori rezolvarea sarcinii pe care a avut-o de îndeplinit. Iar acest lucru o obosește și mai mult.
Gândurile pe care le are în permanență sunt „Dacă greșesc? Nu pot să fiu atentă / mi-e somn / sunt obosită / abia aștept să ajung acasă / nu vreau să mai văd sau aud pe nimeni!”.
Din punct de vedere comportamental, apare verificarea de multe ori a documentelor, să se asigure că nu a greșit. De asemenea, se retrage și nu apelează la niciun fel de ajutor din partea colegilor. Se gândește că, în cazul în care ar greși ceva, colegii ar râde de ea direct sau indirect, iar în cazul în care ar fi bine, tot ar căuta o răutate la adresa ei. O deranjează simplul fapt că ar gândi despre ea că nu știe ce are de făcut.
Simptomele fizice țin de somnolență, încordare, agitație, durere de cap, de stomac, de mușchi, iritabilitate, greață.
Dificultăți la nivel de grup
Ana caută perfecțiunea în rezolvarea sarcinilor, astfel încât nimeni să nu își dea seama de tulburarea depresivă și anxioasă. De aceea, consumă multe resurse, în direcția mascării simptomelor pe care le trăiește.
Nu a spus nimănui de diagnosticul pe care îl are, nici măcar conducerii.
Iar credințele pe care le are merg în aceeași direcție:
- un angajat nu are voie să aibă tulburări emoționale sau psihice
- depresia este o boală psihică
- dacă ar afla colegii, ar căuta să-i facă probleme la locul de muncă, eventual și-ar putea pierde locul de muncă.
În pauze evită discuțiile interpersonale pentru că aude diverse lucruri, ca de exemplu: „am copilul bolnav / mama mea e în spital” și i se declanșează panica.
La nivel de grup, dar și la nivel organizațional, trăiește un sentiment de singurătate, de neîncredere, vigilență, se simte fără protecție și fără apărare.
Interacționează cu colegii pentru a rezolva sarcini atunci când este nevoie, însă, mascându-și simptomele.
Dificultăți la nivel organizațional
Ana nu s-a integrat în organizație. Valorile organizației nu sunt definite. Este mult stres la nivel personal, interpersonal, comunicarea nu este clară, sarcinile din fișa postului nu se respectă. Managerul nu observă dificultățile per individ și în grup.
Optimizare la nivel personal
- Să învețe să se relaxeze înainte de a începe activitatea.
- Să își creeze o rutină la locul de muncă.
- Să descopere momentul din zi în care se simte cel mai concentrată și să lase activitatea cea mai importantă pentru acel moment.
- Să asculte muzică, înainte de începerea unei activități cu scopul de a se relaxa, a se defocusa din gândurile automatizate.
- Să ia pauze mai dese, eventual să meargă afară.
- Își poate crea liste, poate nota orice gând pentru orice activitate, astfel încât să se liniștească
- Psihoterapie, cu scopul de lucra identificarea și contestarea gândurilor care o mențin în depresie și anxietate, pentru gestionarea simptomelor fizice: tehnici de relaxare, respirație, sport.
- Să învețe să refuze anumite activități care nu sunt în fișa postului.
- Să ceară ajutorul din partea conducerii și a colegilor.
- Să bifeze de fiecare dată când lucrează bine și eficient, pentru a-și spori încrederea în sine.
- Să se gândească mai des că oamenii greșesc și fără să aibă tulburare depresivă.
- Să își amintească constant punctele ei forte, eventual la finalul zilei de lucru să observe ce puncte forte a avut.
- Să identifice ce are nevoie să învețe.
- Să se concentreze pe ce ține de ea. Atunci când apare o situație complexă la birou, să analizeze ce părți țin strict de postul și competența ei și să le rezolve doar pe acelea.
Exemplu de exerciții la care poate apela pentru creșterea stării de bine: rememorarea sentimentelor resimțite în cea mai bună zi și cu repetarea zilnică a exercițiului.
Optimizare la nivel organizațional
Scop: crearea unui loc de muncă sănătos, îmbunătățirea muncii în echipă și o stare bună în grupul de muncă.
Educație și conștientizare
- Implementarea de programe de educație și conștientizare privind importanța gestionării stresului, a semnelor și simptomelor problemelor de sănătate mintală. Membrii echipei trebuie să știe cum pot accesa resursele disponibile și cum să relaționeze cu un coleg care are o anumită tulburare.
- Crearea unui mediu de lucru sănătos prin comunicare deschisă și clară, sprijin între colegi și echilibru. Reziliența la locul de muncă ar trebui să acopere atât componenta cognitivă, emoțională, cât și fizică. De exemplu, sarcini clare, prioritizarea termenelor limită, flexibilitatea programului, munca de acasă, relații optime între colegi.
Susținerea și implicarea liderilor
Crearea unui climat de încredere și susținere poate contribui la creșterea nivelului de reziliență al tuturor angajaților.
Cultivarea relațiilor sociale sănătoase
- Este necesară construirea de conexiuni între colegi și formarea unei rețele de sprijin, la locul de muncă. Acestea se pot obține prin activități de echipă, evenimente sociale și împărtășirea de experiențe cu ceilalți. Dar și prin reguli de echipă încă de la intrarea în companie.
- Oferirea de feedback.
- Comunicarea corectă: transmiterea clară a informațiilor, a ideilor, a cerințelor, astfel încât să nu se creeze confuzii.
- Programul flexibil și telemunca. Ar trebui luat în considerare lucrul de acasă, atunci când activitățile din ziua respectivă îl permit.
- Instruirea angajaților pentru a sprijinii noii angajați.
- Crearea în instituție a unui spațiu pentru relaxare, cu liniște, scaune, canapele confortabile, ambient plăcut.
Ce poate face managerul pentru angajata Ana, care suferă de depresie?
- Reguli pentru menținerea unui climat pozitiv.
- Să o mențină în mediul de lucru – munca îi ajută pe oameni să se simtă productivi, utili și contribuie la creșterea stimei de sine.
- Să fie atent la schimbările de comportament și productivitate și să intervină cu sensibilitate.
- Din când în când, sau în anumite situații, managerul ar putea să o întrebe cum se simte, dacă totul este în regulă cu ea.
- I-ar putea comunica, din când în când, faptul că organizația apreciază contribuția ei și că dorește ca ea să rămână sănătoasă și să performeze productiv.
- Să o asculte – uneori, oamenii trebuie doar să discute despre situația lor cu un ascultător empatic sau care reprezintă autoritatea. E important pentru un angajat care suferă de depresie să știe că nu este singur și că poate avea ajutor.
- Să fie flexibil în ceea ce privește numărul de ore muncit, să fie mai importantă productivitatea.
- Să îi permită timp pentru a merge, de exemplu, la ședințele de psihoterapie.
- Să o întrebe cum o poate ajuta mai specific.
- Să îi permită un program flexibil – un angajat care suferă de depresie poate solicita să întârzie la serviciu sau să plece mai devreme, sau să lucreze atunci când se poate, de acasă.
- Să se concentreze pe rezultatele ei pozitive și să nu critice.
- Să promoveze un loc de muncă fără stigmatizare.
- Să reducă factorii de stres de la locul de muncă. De la temperatura adecvată în încăpere, iarna-vara, până la gestionarea conflictelor între angajați.
- Să clarifice rolurile și responsabilitățile.
- Să încurajeze sesiunile de feedback, la finalul zilei de lucru.
- Să promoveze echilibrul dintre muncă și viața personală.
Ana poate fi oricine. Astăzi, din ce în ce mai mulți dintre noi trec prin astfel de situații. Iar managerul trebuie să știe, astăzi, cum poate apela la specialiștii în psihoterapie sau psihologie organizațională. Dacă este atent, își poate ajuta echipa să rămână sănătoasă… iar echipa va ajuta firma să fie profitabilă.
Andreea GHEORGHE
psiholog specializat în psihologia transporturilor
gheorghe.andreeaioana@yahoo.com
