În condițiile în care se estimează că 25 de milioane de persoane sunt forțate, la nivel mondial, să muncească, în Europa crește atenția asupra modului în care marile companii se asigură că, în întreg supply chainul lor, oamenii nu sunt exploatați, iar mediul este respectat.
Guvernul german a adoptat, la începutul lunii martie, un act normativ, în acest sens, în timp ce Parlamentul European a solicitat, relativ recent, Comisiei Europene, un nou instrument care să permită interzicerea importurilor de produse care au în spate încălcări grave ale drepturilor omului, precum munca copiilor sau munca forțată.
Proiectul de inițiativă legislativă (adoptat de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, cu 21 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere) solicită Comisiei să prezinte, de urgență, o lege care să așeze companiile într-o poziție de responsabilitate, atunci când afectează sau contribuie la afectarea drepturilor omului ori a mediului. De asemenea, firmele trebuie să le garanteze victimelor accesul la căile de atac legale.
Concret, companiile ar trebui să identifice și să remedieze aspectele din supply chain (operațiunile, relațiile de afaceri directe sau indirecte) care ar putea sau ar încălca drepturile omului (inclusiv drepturile sociale, sindicale și ale muncii), sau ar putea afecta mediul.
Pe de altă parte, toți furnizorii care doresc să acceseze piața internă a UE, inclusiv cei stabiliți în afara UE, ar trebui să demonstreze că respectă obligațiile de verificare privind protecția mediului și drepturile omului. Deputații europeni solicită măsuri suplimentare, inclusiv interzicerea importului de produse legate de încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi munca forțată sau a copiilor.
Amenzi pentru companiile răspunzătoare
Deputații europeni subliniază, de asemenea, că, pentru a garanta acțiuni reparatorii efective față de victime, companiile ar trebui să fie răspunzătoare pentru acțiunile lor și să fie amendate, în cazul în care au cauzat prejudicii sau au contribuit la realizarea lor, cu excepția cazului în care pot dovedi că au acționat în conformitate cu obligațiile de due diligence și au luat măsuri care să prevină astfel de probleme. Drepturile victimelor sau ale părților interesate din țările terțe (care sunt extrem de vulnerabile) ar trebui să fie, de asemenea, mai bine protejate.
„O nouă lege privind due diligence-ul corporativ va stabili standardul pentru o conduită responsabilă a afacerilor în Europa, și nu numai. Companiile nu vor mai putea face rău oamenilor și mediului, fără a fi trase la răspundere”, a declarat raportorul Lara Wolters (S&D, NL).
Actul normativ adoptat de Guvernul german
Dacă la nivelul UE legislația este în pregătire, Germania a adoptat un act normativ prin care dorește asigurarea unei mai bune protecții a drepturilor omului, în întregul supply chain al companiilor autohtone. În acest context, firmele vor trebui să instituie mecanisme de plângere și să raporteze activitățile lor, iar noile reglementări se vor aplica, începând cu 2023, pentru organizațiile cu cel puțin 3.000 de angajați și, ulterior, în cazul companiilor cu un personal de cel puțin 1.000 de oameni.
„Companiile din Germania câștigă bani din articole produse în alte părți ale lumii. De aceea, poartă și responsabilitatea de a se asigura că drepturile omului sunt respectate, de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare. Proiectul de legislație privind due diligence-ul corporativ în supply chain va obliga companiile germane să își îndeplinească mai bine responsabilitatea globală”, arată autoritățile germane.
De menționat că noua legislație va aborda, de asemenea, dezavantajele competitive suferite de companiile care investesc, deja, în mod voluntar, în gestionarea durabilă a lanțului de aprovizionare.
Ce reglementează, concret, legea privind supply chainul?
În conformitate cu prevederile noii legislații, responsabilitatea companiilor se extinde de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, gradat, în conformitate cu oportunitățile pe care le au de a exercita influență. Trebuie, astfel, să își îndeplinească obligațiile, în domeniul propriu de afaceri și față de furnizorii lor direcți. Furnizorii indirecți sunt implicați imediat ce compania primește rapoarte justificate de încălcări ale drepturilor omului, la acel nivel.
Legislația germană transpune în dispoziții concrete modul în care companiile trebuie să își respecte obligațiile de due diligence, în domeniul drepturilor omului. Aceasta implică analiza riscurilor legate de drepturile omului, luarea de măsuri pentru prevenirea și atenuarea încălcărilor drepturilor omului, stabilirea mecanismelor de plângere și raportarea activităților lor.
De asemenea, se are în vedere și protecția mediului, unde riscurile de mediu pot duce la încălcări ale drepturilor omului.
De menționat că Franța a adoptat astfel de reglementări în urmă cu mai mulți ani, Olanda a adoptat o lege similară, iar state precum Finlanda, Luxemburg, Danemarca și Austria au început să ia în considerare propriile reguli în zona de supply chain.
„Conform noilor reguli, companiile vor fi responsabile, din punct de vedere legal, de evitarea și limitarea riscurilor, în întregul lor supply chain. Acestea vor oferi victimelor dreptul legal de a susține și de a solicita despăgubiri și vor asigura echitatea, condiții loiale de concurență și claritate juridică pentru toate întreprinderile, lucrătorii și consumatorii ”, a precizat raportorul Lara Wolters.
Recomandări ale autorităților engleze
Efectuați o verificare bine pusă la punct a furnizorilor. Dacă riscurile sunt identificate, nu le ignorați, acționați pentru a atenua sau elimina complet riscul prin:
- Evaluarea riscurilor dumneavoastră, prin crearea de sisteme și procese eficiente pentru a asigura zona de due diligence.
- Cunoașterea furnizorilor – nu considerați de la sine înțeles că își plătesc taxele. Fiți vigilenți și luați în calcul eșecurile comerciale anterioare sau o posibilă intenție penală. Verificați credibilitatea directorilor și verificați participanții la negociere și semnatarii contractelor sau documentelor.
- Cunoașterea forței de muncă și a furnizorilor dumneavoastră. Înțelegeți ce relație există între lucrători și furnizorul forței de muncă, de exemplu: cine asigură muncitorii; cine sunt muncitorii; care este statutul lor de angajare; cine este responsabil de asigurarea modului în care sunt plătiți și cât de mult; dacă există vreo indicație de exploatare, inclusiv sclavia modernă; dacă au voie să lucreze în țară.
- În funcție de lungimea lanțului de aprovizionare, marginile devin mai greu de urmărit, odată cu fiecare strat de subcontractare, și se înmulțesc oportunitățile pentru infiltrări frauduloase în supply chain. Deci, deci fiți vigilenți! Verificați dacă furnizorul există de fapt (căutând, de exemplu, caracteristici comerciale) și verificați detaliile privind subcontractarea în continuare.
- Cunoașterea furnizorilor lor. Due diligence se aplică în toate lanțurile de aprovizionare. Un obiectiv al evaluării riscurilor este acela de a permite persoanei care ia deciziile să evalueze integritatea supply chainurilor companiei și ale furnizorilor, clienților și bunurilor din cadrul acestuia.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
