Pandemia de COVID-19 a adus schimbări drastice în supply chainurile mondiale. Una dintre consecințele perturbărilor generate a fost crearea unor mai mari vulnerabilități, care permite „înflorirea” activităților comerciale ilicite. Traficul, contrafacerea, etichetarea falsă, frauda și evaziunea fiscală sunt de natură să submineze activitatea afacerilor corecte și expun consumatorii la produse de slabă calitate sau nestandardizate.
Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA, informează că Grupul de Securitate al Asiei a organizat, recent, un webinar pe tema comerțului ilicit și în legătură cu strategiile de recuperare după pandemia de COVID-19, la care au participat mai mulți specialiști din domeniu.
În cadrul acestui seminar, a fost subliniat faptul că aceia care sunt implicați în comerțul ilicit reacționează prompt la orice oportunitate apărută pe piață, fapt reflectat de creșterea cantității de medicamente și de echipamente de protecție contrafăcute, imediat după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
De asemenea, un impact major a avut loc și asupra industriei alimentare. Frauda cu produse alimentare costă, în general, această industrie, la nivel global, între 25 și 33 de miliarde de dolari anual. Până la 70% din vinul vândut în China, de exemplu, este contrafăcut, iar 33% din peștele vândut în SUA este etichetat fraudulos. Astfel, milioane de consumatori sunt expuși la riscul de a avea reacții adverse la ingrediente necunoscute sau la anumite produse alimentare. Iar contrabanda cu și contrafacerea produselor din tutun rezultă în pierderi de 40-50 de miliarde de dolari anual. Un alt impact social asupra supply chainurilor este „sclavia modernă” din fabrici și traficul cu ființe umane, care sprijină aceste activități comerciale ilicite.
Colaborare și împărtășire de date
Comerțul ilicit a fost alimentat puternic de lipsa regulilor și a colaborării între corporații și guverne. Cei prezenți în cadrul webinarului au comentat dificultatea, pe anumite piețe, unde nu se aplică reguli bine puse la punct circulației mărfurilor care intră și ies din zonele comerciale libere. Iar acest lucru devine un magnet pentru comerțul ilicit. Autoritățile locale și guvernele trebuie să colaboreze și să se asigure că aceste zone sunt reglementate corespunzător și că aceste regulamente sunt aplicate.
Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) a elaborat un cod de conduită și un set de informații, pentru abordarea acestei probleme. De asemenea, Organizația Mondială a Zonelor Libere (World FZO) are inițiative cu zone sigure având standarde internaționale pentru management și securitate. În cadrul webinarului, a fost sugerată colaborarea între aceste două organizații și altele similare, ca fiind cheia de a preveni folosirea zonelor libere ca platformă pentru comerțul ilicit. De asemenea, corporațiile ar trebui să susțină guvernele cu date și informații privind aceste activități ilicite.
Stabilirea unor standarde internaționale
În plus față de necesitatea unui cod de conduită pentru operarea zonelor libere, este nevoie de un asesor independent, care să măsoare performanța fiecărei zone. Autoritățile ar trebui să aibă în vedere consolidarea controalelor la frontieră și implementarea unor reglementări corespunzătoare, pentru protejarea intereselor corporațiilor, iar cele mai bune practici ar trebui să fie împărtășite și amplificate între guverne.
Cei prezenți au subliniat valoarea implementării unor standarde care să ofere un grad înalt de auditare și control, precum și a adoptării unor tehnologii cum ar fi blockchain. Aceasta creează trasabilitatea documentației până la punctul de origine și îmbunătățește vizibilitatea în suply chain.
În contextul în care mărcile continuă să-și scadă costurile pentru a-și proteja cashflow-ul, iar consumatorii devin și mai sensibili la costuri, după pandemia de COVID-19, potențiala combinație a acestor doi factori este de așteptat să alimenteze piața de mărfuri contrafăcute. Panelul de experți prezenți la webinar a subliniat necesitatea activării unor standarde de securitate pentru reziliență și abordarea unitară, în care să fie implicați mai mulți factori de decizie, a combaterii comerțului ilicit.
sursa: Vigilant, august
traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU
ralica.mihailescu@ziuacargo.com
