Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să facem, mai întâi, o precizare: vom avea în vedere transportul intern de „bunuri” și transportul extern de „mărfuri” aflat sub incidența Convenției CMR. Între cele două există multe asemănări, însă și unele deosebiri/particularități, care pot crea probleme în cazurile litigioase.
Atunci când este vorba despre transporturi de mărfuri desfășurate sub incidența Convenției CMR, avem o regulă de bază și două excepții de la această regulă. Regula este că transportatorul răspunde limitat (până la o valoare maximă/prag per kilogram de marfă transportată, indiferent de valoarea mărfii). Această răspundere limitată este prevăzută la art. 23 pct. 3. Cele două excepții de la acestă regulă sunt menționate la art. 23 pct. 6, respectiv ”o despăgubire mai mare nu poate fi pretinsă decât în caz de declarare a valorii mărfii sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor 24 şi 26.”
În cazul transporturilor de bunuri la intern, regula este răspunderea la valoarea bunurilor transportate, chiar și în situația bunurilor pentru care se declară o valoare mai mare. Există și o excepție, cel puțin teoretică, cea prevăzută de art. 1989 Cod civil, „în toate cazurile, despăgubirea nu poate depăşi cuantumul stabilit prin legea specială”, însă nu există o lege specială care să prevadă un astfel de cuantum.
Saftul meu este să se încheie polițe de asigurare pentru fiecare tip de transport, cu mare atenție și cu citirea tuturor clauzelor, inclusiv a celor scrise foarte mic. Atenție și la excluderi.
avocat George IACOB-ANCA
george@iacob-anca.ro
SCA IACOB-ANCA & ASOCIAȚII
