Oamenii nu reprezintă numai cifre. Șoferii nu reprezintă doar kilometri și KPI. Iar, atunci când devenim statistică este deja prea târziu. Există sinucideri în rândul șoferilor profesioniști? Da. Există infarcturi generate de prea mult stres? Da. Există și accidente ale căror cauze rămân neelucidate? Da. Și toate acestea încep să se întâmple din ce în ce mai des. Deocamdată, nu avem o statistică, dar…
La Poiana Brașov, am încercat să tragem un semnal de alarmă, înaintea statisticilor oficiale. Adriana Mureșan, șofer profesionist, cu peste 20 de ani de experiență, și fondator al Asociației RoOmenia – Voluntari în Europa, ne-a ajutat să privim din interior ceea ce se întâmplă. „Stres. Anxietate. Oboseală cronică. Tulburări de somn. Viața șoferilor profesioniști este supusă unor condiții de muncă extremă, o activitate cu risc ridicat pentru sănătate, în special, pentru cea mintală”, ne-a explicat ea, subliniind că șoferii sunt expuși foarte multor stimuli care îi încarcă, fără a mai găsi variante reale de a se descărca, iar, în acest context, se înmulțesc cazurile de infarct la vârste fragede și sinuciderile.
Capcana izolării…
Tehnologia avansată, telefoanele smart facilitează, pe de o parte, comunicarea cu familia, dar, pe de altă parte, îi izolează pe șoferi unii de alții, care nu mai interacționează ca înainte.
„În aduc aminte că, în urmă cu 20 de ani, când am început să lucrez pe camion, era o plăcere să te oprești în parcare. Ne căutam, discutam, schimbam păreri, impresii și ne ajutam. Astăzi, nu se mai întâmplă așa ceva. Fiecare abia așteaptă să oprească, să deschidă telefonul, laptopul sau tableta și fie să vorbească un pic cu familia, fie să se joace sau să se uite la filme. Nu este deloc descărcarea de care are nevoie fiecare, după sfârșitul programului de muncă. Poate genera frustrări și, apoi, polemici și violență. Mediul online este, în sine, mai mult sau mai puțin violent.”
Fondatorul Asociației RoOmenia a menționat că datele statistice publicate în Spania arată, începând din 2015, o înmulțire a acestor morți. „Ultima statistică la care am avut acces consemna că, în 2016, se înregistrau 1.400 de astfel de decese, la 100.000 de șoferi. Este o medie foarte mare, ținând cont că nu vorbim de accidente în trafic, la descărcare, ori prin cădere ș.a.m.d. Sinuciderile și infarcturile au în spate stresul.”
Adriana Mureșan șofer profesionist și fondator al Asociației RoOmenia: „Din interior, vă pot spune că simțim o înrăutățire a lucrurilor.”
Rolul angajatorului este extrem de important în acest context, mai ales în condițiile în care un șofer obosit și stresat poate pierde controlul camionului și poate provoca un accident grav. Potrivit Adrianei Mureșan, sunt câțiva factori agravanți, care trebuie tratați cu seriozitate.
Factori din spatele problemei
Primul ține de timpul de așteptare, uneori în condiții improprii, care îți poate da peste cap orice calcule. Acestuia i se adaugă sistemul de lucru just-in-time, care poate genera o presiune majoră, mai ales în contextul în care traficul este aglomerat și mulți șoferi de autoturisme conduc agresiv. „Tot timpul calculezi să vezi dacă ajungi sau nu. Trebuie să iei în calcul blocaje în trafic sau accidente. Și, întotdeauna, timpul de livrare este foarte scurt. Din păcate, nu sunt puține cazurile în care intervalul de timp în care trebuie derulată cursa nu are nicio legătură cu realitatea. Iar, în aceste situații, companiile de transport trebuie să fie ferme, să nu trimită șoferul într-o cursă al cărei orar nu va avea nicio șansă să îl respecte”.
Ar ajuta dacă…
Problemele sunt complexe (uneori realitatea bate filmul) și, de aceea, este foarte importantă încurajarea conexiunilor între angajați, astfel încât să se ajute, atunci când este necesar. „Din păcate, am lucrat în companii care descurajau interacțiunile între șoferi”, a mai comentat ea, adăugând că șoferii ar putea fi mai protejați, dacă firma le-ar pune la dispoziție consiliere sau grupuri de sprijin, care să abordeze problemele generate de stres, anxietate și depresie. „Pentru că toate acestea rezultă din izolarea șoferilor și din dependența de tehnologie. Nu am în vedere neapărat servicii specializate de sănătate medicală, dar grupuri de sprijin sau de consiliere oricine poate poate face.”
„Cu toții, trecem, la un moment dat, în cabină, departe de casă, când apar probleme grave în familie, prin momente de cădere psihică. Este foarte important ca persoana de la telefon, dispecerul, șeful, cineva din companie să fie lângă tine, să te susțină, mai ales atunci. Dacă firma nu te susține, clachezi.”
Este momentul să luăm măsuri
„Observăm, de câțiva ani, o înrăutățire a situației. Am vorbit între noi și am tras semnale de alarmă. Problema este chiar foarte gravă. Ne confruntăm cu stres, depresie, anxietate, lipsa somnului, oboseală cronică, în condițiile în care nimeni nu pare că ține cont de impactul programului șoferului asupra sănătății. Astăzi, poți să te trezești la două, mâine la cinci, poimâine trebuie să conduci toată noaptea. Toată această dezordine în stilul de viață ne influențează psihic și fizic. Cei mai mulți dintre cei care s-au sinucis într-o cabină de camion sunt dintre colegii noștri, șoferi de tir pe comunitate, care pleacă de acasă pentru două-trei luni și cărora le este foarte greu să mențină echilibrul între familie și serviciu. Și, la un moment dat, clachează. Cred că este momentul să recunoaștem și să conștientizăm aceste probleme”, a concluzionat Adriana Mureșan.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
