Corupția este una dintre cele mai mari provocări pentru România postcomunistă, afectând atât sectorul public, cât și cel privat. În acest context, Strategia Națională Anticorupție (SNA) a apărut ca un set de politici și măsuri menite să reducă fenomenul corupției, să consolideze statul de drept și să restabilească încrederea publicului în instituțiile statului.
Prima versiune a Strategiei a fost adoptată în 2001, iar de atunci a fost revizuită periodic pentru a se adapta nevoilor actuale.
Contextul și necesitatea Strategiei Naționale Anticorupție
După căderea comunismului, România s-a confruntat cu o explozie a corupției, amplificată de slăbiciunea sau lipsa unor instituții care să lupte împotriva acestui fenomen. Odată cu începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE), combaterea corupției a devenit o prioritate, iar Uniunea a impus României condiții stricte, inclusiv monitorizarea progreselor în domeniul justiției, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Astfel, SNA a fost esențială pentru a alinia România la standardele europene și pentru a crea un cadru eficient de luptă împotriva corupției.
Obiectivele principale ale Strategiei Naționale Anticorupție
SNA se bazează pe mai multe obiective-cheie, care vizează prevenirea și combaterea corupției la toate nivelurile societății.
1. Prevenirea corupției: acest obiectiv presupune identificarea vulnerabilităților în sistemul public și aplicarea de măsuri preventive, precum transparentizarea proceselor de luare a deciziilor și educarea cetățenilor și funcționarilor publici în ceea ce privește pericolele corupției.
2. Combaterea eficientă a corupției: strategia pune un accent deosebit pe consolidarea instituțiilor precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI), pentru a investiga și sancționa actele de corupție, în special la nivel înalt.
3. Îmbunătățirea cooperării internaționale: România cooperează activ cu organizații internaționale și state membre ale UE, pentru a combate corupția transfrontalieră, promovând o abordare coordonată.
4. Implicarea societății civile: unul dintre pilonii strategiei este implicarea cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale în monitorizarea și raportarea actelor de corupție, precum și în campanii de educare și conștientizare.
Mecanisme și instrumente implementate
Pentru atingerea acestor obiective, SNA utilizează o serie de instrumente și mecanisme esențiale, cum ar fi:
• Codurile de etică și integritate: aceste coduri stabilesc norme stricte pentru funcționarii publici și pentru personalul din administrația publică.
• Transparența în achizițiile publice: procedurile de achiziții au fost reformate, pentru a reduce riscurile de corupție, inclusiv prin utilizarea unor sisteme electronice care să asigure transparența.
• Protecția avertizorilor de integritate: protejarea avertizorilor (whistleblowers) împotriva represaliilor este o măsură esențială pentru a încuraja raportarea abuzurilor și actelor de corupție.
• Monitorizarea și evaluarea progreselor: strategia prevede evaluări periodice ale progreselor înregistrate, pentru a ajusta măsurile adoptate și pentru a asigura eficiența acestora.
Impactul Strategiei Naționale Anticorupție
De la implementarea sa, SNA a contribuit la reducerea corupției și la consolidarea unor instituții precum DNA, care au avut un impact semnificativ în investigarea și condamnarea corupției la nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție a devenit una dintre cele mai eficiente instituții în combaterea corupției, obținând condamnări împotriva unor politicieni și oameni de afaceri de rang înalt. Totuși, aceste eforturi nu au fost lipsite de provocări.
Corupția rămâne o problemă sistemică, în România, iar provocările sunt, în continuare, mari. De exemplu, deși DNA și alte instituții similare au obținut rezultate notabile, există presiuni politice asupra independenței acestora. De asemenea, percepția publicului asupra nivelului de corupție rămâne ridicată, iar cetățenii își păstrează o doză de scepticism în privința eficienței luptei împotriva acestui fenomen.
Cu toate acestea, reformele în domeniul achizițiilor publice și introducerea unor mecanisme de protecție pentru avertizori au avut un efect pozitiv asupra modului în care funcționează administrația publică. Implementarea SNA a dus la o mai mare transparență în utilizarea fondurilor publice și a crescut gradul de responsabilitate în funcționarea instituțiilor statului.
Provocări și perspective
Deși Strategia Națională Anticorupție a avut un impact pozitiv, există numeroase provocări care trebuie abordate. Printre acestea se numără riscul politizării excesive a instituțiilor judiciare și presiunile pentru slăbirea măsurilor anticorupție. De asemenea, participarea limitată a cetățenilor în lupta împotriva corupției și lipsa unor programe educaționale eficiente rămân probleme care trebuie soluționate.
În viitor, succesul Strategiei Naționale Anticorupție va depinde de consolidarea independenței instituțiilor judiciare, de îmbunătățirea transparenței în gestionarea resurselor publice și de creșterea nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor. Implicarea activă a societății civile și a sectorului privat va fi esențială pentru a susține aceste reforme.
Concluzie
Strategia Națională Anticorupție rămâne un instrument crucial în combaterea corupției în România, contribuind la consolidarea statului de drept și la îmbunătățirea transparenței în administrația publică. Deși rezultatele sunt încurajatoare, există, încă, multe provocări care necesită o abordare constantă și eficientă. Lupta împotriva corupției trebuie să fie susținută atât de guvern, cât și de cetățeni, pentru a asigura un viitor în care integritatea și responsabilitatea să fie fundamentale, în societatea românească.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, începând cu anul 2005, a fost operaționalizată Direcția Generală Anticorupție (DGA), instituție specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, formată din polițiști de poliție judiciară, care desfășoară activități de urmărire penală, sub coordonarea procurorului. Totodată, DGA pune la dispoziție tuturor cetățenilor sistemul call center anticorupție 0800.806.806, linie telefonică la care orice persoană poate sesiza fapte de corupție.
Nicolae-Marius POPA
comisar-șef de poliție
Direcția Generală Anticorupție
