Este semnalul de alarmă tras cu ocazia celei de-a treia ediții a seminariilor online organizate de Asociația Română de Logistică (ARILOG), unde în prim plan s-a aflat resursa umană, uneori caracterizată de suficiență, în această perioadă.
Lipsa de specialiști în logistică reprezintă o stare de fapt, în România. Cu toții ne-am obișnuit cu ea. Și, uneori, așteptăm doar ca lucrurile să intre pe un făgaș mai favorabil, fără a face nimic special în acest sens.
Dar cine este vinovat pentru lipsa de resurse umane? Este întrebarea pe care Romeo Dumitru director logistică Euroccoper, vicepreședinte ARILOG și moderator al evenimentului, a adresat-o Adrianei Pălășan, managing partner Supply Chain Management Center și președinte al Asociației Române de Logistică.
Fiecare poate participa la formarea de specialiști
„Istoria privind cine este responsabil este foarte lungă și am trăit-o, în direct, din 2002. Nu putem vorbi neapărat despre o persoană sau o instituție responsabilă, dar este foarte important să știm că fiecare dintre noi poate participa la formarea de profesioniști în logistică”, a apreciat Adriana Pălășan.
Nevoile pieței sunt clare și, chiar, acute astăzi, iar ARILOG susține necesitatea educației universitare și pre-universitare specializate în logistică. „Sunt țări, precum Slovenia, unde există licee tehnice specializate în logistică. Ai, astfel, de unde să alegi oameni având cunoștințe elementare de logistică. Iar ceea ce ne lipsește cu adevărat este o pregătire de bază, în facultăți, în domeniu. Din păcate, nu am reușit să avem o licență în logistică.”
În plus, există factori care îi pot demotiva din start pe cei care se gândesc la o carieră în acest sens.
Atunci când vorbim despre profesioniști în logistică, trebuie identificate meserii din străinătate, care, în acest moment, nu există în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).
„Clasificarea Ocupațiilor din România ar trebui adaptată la tot ceea ce înseamnă sistemul educațional și la posturile pe care le generează. Din perspectiva supply chainului și logisticii, foarte puține ocupații se regăsesc, în acest moment, în COR, motiv pentru care sunt mulți cei care rămân frustrați. Sunt persoane care insistă pe corespondența, în contractul de muncă, între ceea ce fac și denumirea postului. Este un factor demotivant pentru oameni”, a precizat Camelia Slivneanu, director executiv Asociația Română a Agențiilor de Muncă Temporară (ARAMT).
Ea atrage, în plus, atenția asupra discrepanței dintre nevoia angajatorilor și ceea ce oferă sistemul de învățământ. „Am observat că toată lumea este deschisă la realizarea de programe de pregătire, atât pe partea preuniversitară, cât și universitară, dacă există investiții din partea angajatorilor. Trebuie să precizez, însă, că angajatorii au abordat autoritățile în dorința de a desfășura în acest sens proiecte în sistem de parteneriat public-privat, dar fără a avea succes. Din păcate, toată lumea se așteaptă ca banii să vină din altă parte.”
Directorul executiv ARAMT a subliniat importanța schimbării mentalității potrivit căreia în cadrul activităților care țin de supply chain sau logistică sunt suficiente cunoștințele obținute din mers.
Disciplină în cadrul ASE
În cadrul Academiei de Studii Economice București, este inclusă logistica între disciplinele studiate în anumite facultăți. „De asemenea, avem un program de master în logistică internațională”, a precizat Cristi Vasiliu, profesor universitar dr. la Facultatea de Business și director al Școlii Doctorale Administrarea Afacerilor ASE București, menționând că pași s-au făcut și pe partea de doctorat.
Logistica reprezintă, însă, un domeniu foarte complex și trebuie abordată ca atare, iar în cadrul Academiei de Studii Economice poate fi studiată doar din perspectiva afacerii, aspectele tehnice fiind tratate în cadrul Politehnicii. „Poate o soluție ar fi conlucrarea între instituții de învățământ superior, astfel încât să aducem în piață specialiști pregătiți, care să răspundă nevoilor ei”, a adăugat Cristi Vasiliu, subliniind că, în cadrul ASE, va exista întotdeauna deschidere privind facilitarea experiențelor studenților în companii și întâlnirile cu specialiști.
Interesul tinerilor pentru domeniul logisticii este în scădere, fiind cu mult în urma celui înregistrat în urmă cu 2-3 ani.
Așa cum observa și profesorul Cristi Vasiliu, generația de astăzi are o mare deschidere spre zona digitală, dar ocolește ceea ce necesită răbdare. Iar acesta este chiar cazul logisticii. Și mai este ceva. Nivelul de pregătire al absolvenților de liceu a scăzut, spre ASE îndreptându-se inclusiv tineri care nu au avut matematica materie de examen la bacalaureat, ceea ce face imposibilă adaptarea lor la modul de lucru din domeniu.
„Trebuie cumva reformat tot, de jos în sus, în așa fel încât să fim mai centrați pe ceea ce înseamnă pregătirea copiilor și adaptarea lor mai bună la nevoile pieței muncii”, a subliniat Cristi Vasiliu.
Iar, în final, trebuie privit pornind de la fiecare companie și de la fiecare om în parte. „În condițiile în care știm că mediile economic și educațional nu îți permit pregătirea specialiștilor, ne lovim inclusiv de faptul că nu există acea obligație permanentă, prevăzută în fișa de post a fiecărui manager, care trebuie să își pregătească oamenii într-un mod structurat.”
În permanentă criză de timp, pentru că…
Președintele ARILOG atrage atenția, inclusiv, asupra modului pompieristic de organizare a activității din logistică, managerii alocând și delegând activitățile operaționale stricte, nu și activitățile de coordonare. Este un context în care se află, în mod constant, în criză de timp. „Gestionează activități pentru că nu au oameni să o facă, situație în care cei din logistică sunt plătiți foarte bine pentru activități operaționale, care ar putea fi făcute de angajații din subordine. Aș face un apel la directorii generali sau acționarii din companiile românești și internaționale să înțeleagă importanța pregătirii permanente, de către manageri, a oamenilor aflați în subordine. Astfel, poate fi inclusiv asigurat un plan de succesiune”, a afirmat Adriana Pălășan.
Ea a dat ca exemplu situația în care din companie pleacă un director de logistică. „În cele mai multe cazuri, nu va exista o persoană, pe care să o repoziționezi, să ocupe o poziție superioară ierarhic, cu un minimum de investiții. De fapt, fiecare manager de logistică are în subordine, pe nivelul imediat următor, 2 sau 3 persoane, care sunt extrem de specializate pe anumite domenii, dar care nu se pot adapta ușor rolului de manager.”
Plafonați?
Dar, până la urmă, totul pleacă de la dorința fiecăruia de a se dezvolta. „În zona de logistică, această dorință de dezvoltare s-a redus, de-a lungul anilor, din ce în ce mai mult, iar oamenii sunt mulțumiți cu ceea ce au. Salarizarea este destul de bună și nu am văzut, prea des, eforturi de a trece de a un nivel la altul.
Pe de altă parte, la nivel european există standarde de performanță, revizuite constant, competențele extinzându-se către întreaga zonă de supply chain, de la o superspecializare, la un cumul de cunoștințe și la un cumul de operațiuni, nu numai din domeniul sau departamentul unde lucrează specialistul”, a declarat președintele ARILOG, observând că evoluția rapidă din domeniul tehnologic generează chiar mai multe provocări cărora trebuie să le facem față.
„Îmi place foarte mult să folosesc o expresie. Dacă nu suntem atenți, vom fi expirați! Iar, aici, contează mediul, compania și dorința personală de a studia, de a ști mai multe”, a concluzionat Adriana Pălășan.
În fond, chiar și în lipsă de altceva, instrumente și informații pot fi găsite pe net și sunt la dispoziția tuturor.
Tu ce ai făcut, astăzi, ca să nu ieși mâine din termenul de garanție?…
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
