La apogeul pandemiei de Coronavirus, nimic nu conta mai mult decât sănătatea și siguranța noastră, a familiilor și prietenilor noștri. Iar puțini dintre noi se gândeau că lucrurile se puteau înrăutăți… Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA, a invitat mai mulți experți din domeniul managementului de risc să își prezinte pozițiile privind iarna care va urma… și care se anunță a fi foarte dificilă, pentru toată lumea.
Fragilitatea multor economii globale, care nici n-au avut încă timpul să-și revină din criza COVID trebuie să facă față, acum, unui viitor imediat mult mai dificil și mai imprevizibil decât ne așteptam. Principala cauză a provocărilor cu care ne vom confrunta în această iarnă este criza energetică, provocată de războiul din Ucraina, care va avea, cu siguranță, un efect perturbator asupra Europei.
Mai multe infracțiuni legate de transporturi?
Steve Bacot, manager de risc la compania Risk Intelligence, a subliniat, pentru Vigilant, faptul că această criză energetică și creșterea inflației sunt de natură să crească și motivația de a comite furturi sau de a cumpăra bunuri furate, chiar și în cazul unor cetățeni onești, pe măsură ce veniturile le devin insuficiente. Acest lucru poate conduce la oportunități care au fost întotdeauna la îndemână, cu mii de camioane staționate în zone de parcare nesecurizate. Oportunități pot apărea, de asemenea, în conexiune cu cererea și oferta, prin distribuirea de bunuri furate către cei care caută chilipiruri, cum ar fi combustibil la jumătate de preț, cadouri ieftine de Crăciun sau alimente și băuturi pe sub mână.
Steve Bacot e de părere că și cel de-al treilea catalizator (capacitatea) al infracțiunilor este destul de accesibil, nefiind mare filosofie să extragi motorină din rezervor, să tai o prelată sau să șterpelești un colet în timpul livrărilor către beneficiari. Astfel, această iarnă ar putea să fie una „furtunoasă” din punct de vedere al furturilor de marfă. Mai ales în contextul în care deja se raportează o explozie a cazurilor de furturi de motorină.
Totuși, este greu, la acest moment, de determinat dacă această criză energetică generează creșterea infracțiunilor, de vreme ce, din punct de vedere istoric, furturile cunosc o ascensiune în apropiere de Crăciun. Abia pe la Anul Nou ne vom dumiri.
Implicații cu rază mai largă de acțiune
Specialistul Risk Intelligence spune că trebuie avute în vedere două aspecte suplimentare, atunci când vorbim despre perturbările din supply chain. În primul rând, este vorba despre activism și proteste, care au un impact direct și unul indirect asupra transporturilor. Al doilea este furtul unor bunuri de valoare redusă, care nu sunt în mod normal targetate de hoți.
Protestele privind creșterea prețului combustibililor s-au intensificat peste tot, în Europa și au inclus greve violente ale angajaților din transporturi și blocarea facilităților logistice. De asemenea, inflația a dus la greve ale operatorilor portuari, ale șoferilor și ale altor categorii de angajați din domeniu, pentru obținerea unor creșteri salariale care să le permită să-și plătească facturile. Criza energetică a condus la creșterea consumului de combustibili fosili, importurile de gaz din Rusia încetând, ceea ce a mobilizat activiștii de mediu să blocheze principalele rute de tranzit, facilitățile petroliere și de gaze și întreprinderi comerciale. Din aceste cauze, camioanele pot rămâne nesupravegheate sau sunt forțate să parcheze în zone nesecurizate.
Din punct de vedere al mărfurilor furate, au început a fi sustrase bunuri mai puțin valoroase, cum ar fi paleți, echipamente de uz general sau chiar ulei folosit, destinat reciclării. Acestea sunt de obicei depozitate în zone mai puțin securizate, ceea ce face companiile vulnerabile la acest tip de infracțiuni.
În acest context, Steve Bacot este de părere că dispecerii ar trebui să pregătească un „plan B” pentru întârzieri și să identifice noi zone securizate de parcare peste noapte, să dezvolte planuri pe baza unor informații cât mai detaliate despre măsurile de securitate din parcările mai puțin atractive și despre istoricul de infracțiuni din anumite zone. Iar managerii facilităților ar trebui să își revizuiască măsurile de securitate pentru zonele în care sunt depozitate elementele cu valoare redusă.
Tentațiile cresc pentru angajații din logistică
Și Joe Ryan, vicepreședintele Overhaul, vede o corelație clară între înrăutățirea standardelor de viață și creșterea nivelului criminalității. El este de părere că TOATE tipurile de marfă vor fi supuse riscului de furt, iar tentațiile pentru angajații din facilitățile logistice cresc. Dar una dintre cele mai evidente ținte va fi reprezentată de alimente, care sunt deja printre cele mai furate bunuri. Cu inflația alimentelor în Europa sărind la 12%, de la o medie de 2%, creșterea cererii pentru mâncare mai ieftină va antrena, în mod logic, un nivel și mai crescut al infracțiunilor.
În timp ce este posibil ca supermarketurile să aibă beneficii de pe urma creșterii prețurilor și să facă profituri record, mai ales în contextul în care foarte multe afaceri mici vor da faliment, există și un posibil risc legat de reputație. Dacă situația se va deteriora și mai mult, există probabilitatea „dispariției” unor camioane întregi de marfă, „justificabilă” moral în stil Robin Hood, ca formă de activism mai degrabă, decât pentru obținerea unor profituri.
Joe Ryan observă, de asemenea, perturbările legate de greve, care au afectat, în acest an, Spania (martie, camionagii), Germania (august, lucrătorii portuari) și Anglia (tot în port). Mai multe greve înseamnă mai multe întârzieri și blocaje în supply chain. La care se adaugă mișcările activiștilor, care targetează autostrăzi și facilități majore.
Dincolo de granițele Europei, foametea deja este o amenințare reală. Efectele crizei energetice sunt mult mai severe în Africa, unde penuria de gaz natural a cauzat triplarea prețurilor la fertilizanți, de exemplu. Iar perturbarea lanțurilor logistice în Rusia și Ucraina au împins prețurile alimentelor de import la niște niveluri pe care foarte mulți nu și le pot permite, în timp ce prețul exorbitant al fertilizanților va limita aprovizionarea locală. Cea mai gravă criză a alimentelor din ultimii 40 de ani lovește cu putere țările din Africa de Est, în vestul Africii inflația e galopantă, iar în Tunisia protestele nu mai încetează.
În acest climat, industria logistică ar trebui să adopte măsuri pentru a contracara riscurile. O verificare mai atentă a personalului, o pregătire mai bună a șoferilor în ceea ce privește riscurile și o mai mare complianță cu politica de securitate a companiei sunt numai câteva dintre cele mai la îndemână.
Europa face economie de gaz
Erica Bressner, analist în cadrul BSI, spune că, din multe motive, criza energetică europeană are multe efecte asupra rezilienței supply chainului și a securității mărfurilor. În special, reducerile obligatorii ale consumului de gaz ar trebui să fie în centrul preocupărilor oricărui profesionist din supply chain. UE a făcut un apel, deja, pentru o reducere voluntară de 15% a consumului de gaz al statelor membre, care poate deveni obligatorie, ca parte a Planului de Economisire a Gazului pentru o Iarnă Sigură (Save Gas for a Safe Winter). Statele membre trebuie să elaboreze planuri naționale în privința ramurilor care ar trebui să supuse la reduceri ale furnizării de gaze, dacă ar apărea o criză. Aceste măsuri ar trebui să impacteze sectoare industriale „necritice”. Totuși, aceste reduceri ar putea genera timpi de livrare măriți pentru anumite produse, chiar de importanță, din cauza interconectării supply chainurilor europene. Ca rezultat, reducerea consumului de gaz dintr-o anumită industrie poate avea efecte semnificative în alte țări.
Pe de altă parte, deși penuria de anumite bunuri este ipotetică, la momentul actual, din cauza creșterii prețului la energie, unele asociații ale producătorilor de alimente au raportat deja suspendarea unor operațiuni și au avertizat că vor exista probleme, la iarnă. Iar la nivel macro, mai multe instituții au prezis că, de exemplu, economia germană, cea mai mare din Europa, se va contracta, în 2023.
În termenii perturbărilor aprovizionării cu marfă, creșterea prețurilor la energie generează probleme legate de greve, furturi de combustibil sau chiar falimente ale unor companii de transport. Pe termen scurt, companiile ar trebui să își elaboreze planuri de pregătire pentru iarnă, luând în calcul cel mai negru scenariu posibil. Iar perspectivele pentru iarna 2022-2023 pot fi chiar și mai sumbre. Pe termen lung, ar trebui să ne gândim, de ce nu, la autonomie energetică (solară, eoliană, etc).
Problemele au apărut deja
Daniela Baron, consultat Everstream Analytics, subliniază, la rândul ei, evidentul. Din ce în ce mai multe companii din Europa s-au confruntat deja cu perturbări operaționale temporare și intermitente, pe măsură ce prețul la energie crește și atinge recorduri istorice. Au fost raportate reduceri temporare sau chiar opriri ale producției în industrii cum ar fi cea metalurgică (oțel și aluminiu), sticlărie, alimentară și băuturi, textilă și chimică. Unele dintre cele mai mari impacturi au fost raportate în Germania, Franța, Italia și Spania.
Mai mult decât atât, din cauza problemelor la nivelul furnizorilor, multe companii din supply chain au fost forțate să își ajusteze producția, nu numai din cauza costurilor proprii, ci și din cauza aprovizionării cu materii prime sau componente, sau din cauza scăderii cererii din partea clienților, care și-au scăzut operațiunile pentru a-și limita costurile.
Bineînțeles, aceste perturbări influențează și domeniul logistic, în special pe transportul rutier. În septembrie, unele organizații industriale au avertizat că multe companii logistice și de transport nu-și vor mai putea menține flotele în mișcare, dacă producătorii din domeniul chimic vor continua să reducă fabricarea de AdBlue. Alte efecte ale crizei energetice au supus industria la riscuri și în Franța, unde în septembrie și octombrie grevele muncitorilor de la rafinării au rezultat în penurie de combustibil și în raționalizări.
Deja multe companii au început să implementeze măsuri de prevenire a problemelor de producție, pentru iarna care va urma. Cele mai notabile sunt relocarea proceselor de producție în alte regiuni ale Europei sau chiar în afara continentului, acolo unde costurile de producție se anticipează a fi mai reduse, suport financiar pentru furnizori, pentru a asigura continuitatea aprovizionării, acumularea de stocuri sau înlocuirea proceselor pe gaz cu unele care folosesc surse mai ieftine, cum ar fi cărbunele sau petrolul.
În plus față de aceste măsuri, managerii de supply chain din Europa ar trebui să se mențină la curent cu dezvoltările economice și politice, prin mecanisme de alertă în timp real.
Deși prețul electricității și al gazului a scăzut ușor față de maximul atins în august, situația energetică din Europa rămâne tensionată, mulți producători având încă probleme. Riscul perturbărilor operaționale va rămâne ridicat și la începutul lui 2023, mai ales dacă această iarnă va fi mai friguroasă decât de obicei.
sursa: Vigilant, octombrie
traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
