TAPA EMEA. Securitatea, la coada priorităților financiare. CONSECINȚE

Conform buletinului informativ al TAPA EMEA, investițiile în lupta împotriva furturilor comise de angajați se află în coada listei de priorități a directorilor financiari, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Iar atunci când apar probleme (și toată lumea trage de bani), șansele ca profesioniștii din domeniul securității să convingă conducerea să îi susțină financiar scad spre zero. Dar dacă acest lucru este greșit?

Mai mulți specialiști din cadrul companiei VP Solutions Consulting pentru Thruvision au câteva recomandări în acest sens.

Invazia rusă asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, urmând imediat după pandemie, a schimbat profund mediul economic global, conducând economiile vestice în pragul recesiunii. Indiferent de dimensiunea unei companii, impactul inflației asupra costurilor cu energia, costurile de transport și cele cu mâna de lucru domină strategia departamentelor financiare.

Iar, în timpuri grele, e normal ca anumite cheltuieli să fie suspendate. În general, directorii financiari decid să continue investițiile în transformarea digitală, considerată a fi esențială în lumea e-comercială post-COVID și un important instrument de competitivitate. Toate celelalte aspecte? Dacă nu te împiedică să-ți derulezi afacerea, va trebui să amâni. Sunt mașini care se apropie de sfârșitul vieții și ar putea fi înlocuite? Vezi dacă mai poți trage de ele încă un an sau doi.

Dar…

O altă consecință a unei perioade de scădere, care a fost studiată intens de economiști și statisticieni, este faptul că anumite tipuri de infracțiuni se înmulțesc. Într-un studiu realizat în 2012, cercetătorii de la Universitatea din Albany și Universitatea Duke au demonstrat că ratele jafurilor și infracțiunilor asupra proprietăților cresc, în general, în timpul recesiunilor și scad în timpul perioadelor de revenire, în timp ce alte infracțiuni, cum ar fi omuciderile, sunt aciclice.

Furtul comis de angajați

Furturile comise de angajați reprezintă un exemplu clasic de infracțiune influențată de situația economică. Regula de 10-10-80 este deja bine-cunoscută: 10% dintre angajați nu vor fura niciodată, 80% vor decide în funcție de oportunități și 10% vor fura în mod regulat. Atunci când costul vieții crește rapid, este foarte probabil ca o proporție destul de mare din cei 80% să evalueze situația și să determine dacă riscurile asociate merită, când este vorba despre oportunitatea de a-și suplimenta veniturile care, dintr-o dată, le sunt insuficiente. Iar acest lucru este cu atât mai valabil în companii în care au procese de securitate limitate și proceduri ineficiente de recrutare. Astfel, s-au înregistrat tot mai multe furturi în rândul personalului.

Să nu-i uităm nici pe cei 10% care fură în mod regulat. Grupările de criminalitate organizată se află în permanență în căutarea unor vulnerabilități pe care le pot exploata. Astfel, pot infiltra cu ușurință personal într-un depozit protejat insuficient și apoi pot fura după pofta inimii. În afară de asta, cei 10% pot oferi un exemplu negativ colegilor, demonstrând cât de ușor este să furi și arătându-le și cum se poate face asta.

Efecte?

Toate aceste furturi comise de angajați afectează în mod direct parametrii de care le pasă, în mod cert, directorilor financiari: inventarul și costurile asociate. Furtul este o formă de diminuare a inventarului, cu influențe negative asupra companiei: reducerea marginilor, lipse de stoc care afectează abilitatea de a se ridica la nivelul așteptărilor clienților în privința livrării, costuri de înlocuire a stocurilor lipsă și distragerea atenției managementului etc.

Din păcate, majoritatea eforturilor de a reduce furtul comis de angajați generează un impact negativ asupra fluctuației de personal. Iar în condițiile actuale, ăsta e ultimul lucru de care are nevoie o companie. Recrutarea și retenția personalului sunt mai dificile și mai costisitoare ca niciodată. Este important să găsești și să înlături personalul care nu este de încredere, dar acest lucru poate genera creșteri mari de costuri la nivelul HR, în special dacă fenomenul este continuu.

Impactul asupra personalului de încredere este, de asemenea, semnificativ. Angajaților din depozite nu le plac monitorizările de securitate (nimănui nu-i plac, de fapt). Nimănui nu-i place să meargă la muncă undeva unde este tratat ca un infractor. Nimeni nu poate spune că abia așteaptă să fie pipăit de un agent de securitate și niciunui agent nu îi place să percheziționeze angajații. Ca să nu mai vorbim despre potențialele implicații financiare și de PR ale unei eventuale acțiuni legale intentate ca rezultat al comportamentului inadecvat al agenților de securitate în timpul acestor percheziții.

Companiile care găsesc modalități de a face procesul de monitorizare mai „prietenos” raportează rate mult mai joase de fluctuație a personalului. Acest lucru devine un atu, pe o piață cu un nivel de cerere ridicat. În lumea supply chainului, combaterea furturilor din partea angajaților și retenția personalului sunt indisolubil legate.

Pierderi acceptabile?

Atunci, de ce persistăm în metodele tradiționale de monitorizare? Până la urmă, pierderile sunt prevăzute în buget și există un anumit nivel acceptabil. Este, de asemenea, destul de dificil să stabilești cauza scăderilor din inventar, pentru că există nenumărate motive, din care furtul este doar unul, aproape invizibil, drept pentru care nu se bucură de atenția pe care o merită.

Dar haideți să ne gândim mai bine. Pierderile sunt acceptabile și reprezintă doar costuri ale derulării unei afaceri. Serios? De ce ar trebui să accepte acest lucru experții în securitate și în protecția bunurilor? N-ar trebui de fapt să facă tot ceea ce este posibil pentru reducerea acestor pierderi? În special atunci când cifrele sunt uriașe. Există studii din 2022, în industrie, care arată că s-a înregistrat o pierdere anuală, la nivelul retailerilor de 100 de miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 62 de miliarde, înregistrată anul anterior. De exemplu, pentru un retailer care are un inventar în valoare de 400 de milioane de dolari, o reducere de 30% din cauza furturilor valorează 900.000 de dolari pe ani.

teTehnologia avansează

Monitorizarea de securitate a trecut și ea prin transformări digitale. Percheziția corporală nu mai este singura opțiune. Astfel, pentru un expert de securitate din cadrul unei companii, este esențial să îi poată demonstra directorului CFO impactul financiar al utilizării tehnologiei avansate pentru contracararea furturilor comise de angajați. Aceasta poate reduce diminuarea stocului și poate stimula, în același timp, retenția de personal. Colaborarea la nivelul supply chainului și cu colegii de la HR în privința unei soluții mai prietenoase de monitorizare, care să aibă un impact imediat și o recuperare rapidă a investiției, îl poate face pe directorul financiar al companiei să se așeze la masa discuțiilor și să ia în considerare mai serios aspectele de securitate.

sursa: Vigilant, octombrie 2022

traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.