În România vor circula trenuri de lucru și trenuri metropolitane, achiziționate din fonduri europene, potrivit Planului Investițional pentru următorii 10 ani (2020-2030), lansat în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor.
Compania CFR consideră necesară schimbarea paradigmei în domeniul infrastructurii feroviare, către o abordare mai practică. Până în prezent, se realizează modernizări costisitoare, orientate către viteze mai mari. Aceasta înseamnă, de cele mai multe ori, reconstruirea pe alinieri noi a liniilor de cale ferată, cu o rată de productivitate de 300 km de cale ferată (cale unică)/an/tren.
Noul concept se va baza pe reabilitarea liniilor existente pe aliniamentul actual, folosind trenuri de modernizare a căilor ferate, cu înaltă productivitate. „Dacă vor fi folosite două astfel de trenuri, putem estima că se vor putea moderniza aproximativ 600 km de cale ferată (cale unică)/an”, se arată în Planul Investițional.
Trenuri de lucru
Autorii documentului arată că, totuși, o serie de alte lucrări complementare, pe care aceste trenuri de lucru nu le pot realiza, vor face obiectul unor intervenții separate, de mai mică anvergură, sub formă de pachete de lucrări (reabilitarea de poduri, podețe, tuneluri, semnalizare/ERTMS, alte lucrări pentru creșterea atractivității transportului feroviar – gări, puncte de oprire).
Utilizând noul concept, se poate estima că modernizarea rețelei feroviare TEN-T Core din România și a unor segmente din rețeaua TEN-T Comprehensive s-ar putea realiza în aproximativ 7 ani, cu un cost de 2,1 mld. euro (180 mil. euro pentru achiziția a două trenuri de lucru din POIM 2014-2020, respectiv 1,9 mld. euro pentru materiale și forță de muncă din POT 2021-2027)”.
Trenuri metropolitane
În ceea ce privește transportul feroviar de navetă, CFR vrea să introducă trenuri metropolitane în București, Cluj Napoca, Brașov, Iași, Timișoara, Sibiu și Constanța, unde există infrastructură feroviară sau pot fi create racorduri. La București, trenul metropolitan va circula pe cele două coridoare modernizate (București-Constanța și București-Predeal), pe cele care urmează a fi modernizeze (București-Craiova și București-Giurgiu, București-Pitești), precum și pe rutele secundare (București-Urziceni, București-Oltenița), sau pe calea ferată de centură.
Principalele trasee vizate:
⦁ Linia metropolitană S1: Grădinari-Domnești-Chiajna-Giulești-București Nord-Pajura-Băneasa-Pipera-Petricani-Andronache-Voluntari-Pantelimon-Brănești
⦁ S2: Moara Vlăsiei-Snagov-Dimieni-Balotești-Mogoșoaia-Giulești-Chiajna-Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Vidra-Grădiștea-Comana
⦁ S3: Ghergani-Tărtășești-Săbăreni-Chitila-Pajura-Băneasa-Pipera-Petricani-Andronache-Voluntari-Pantelimon-Cernica-Tânganu-Fundeni-Plătărești
⦁ S4: București Nord-Mogoșoaia-Aeroport „Henri Coandă”
⦁ S5: București Nord-Chitila-Buftea-Periș
⦁ S6: București Nord-Pajura-Băneasa-Pipera-Petricani-Andronache-Voluntari-Pantelimon Sud-București Obor
⦁ S0: Chiajna-Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Berceni-Popești Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Splai-Cățelu-Cernica Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Voluntari-Ștefănești-Tunari-Otopeni-Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Mogoșoaia Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava-Buciumeni-Chitila-Chiajna Militari-Prelungirea Ghencea-Bragadiru-Măgurele-Laser Măgurele-Jilava.
În cazul municipiului Cluj-Napoca, schița rețelei trenului metropolitan este in forma de „Y” cu un sector central comun (Amera-Cluj Napoca-Aeroport-Apahida, cu un racord de vest (Nădășelu-Baciu-Amera) și două racorduri de est (Apahida-Jucu-Bonțida, respectiv Apahida-Cojocna-Câmpia Turzii.
Atât la București, cât și la Cluj-Napoca, majoritatea stațiilor vor avea parcări de tip Park&Ride.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
