Logistica înseamnă mișcare. Înseamnă soluții în cel mai scurt timp. Înseamnă adaptare, prin excelență. Iar companiile care activează pe piața românească în domeniu s-au adaptat… cel puțin în acest an. Dar mâine va mai fi loc pentru toată lumea pe piață? Despre un 2021 interesant și despre eticheta pe care am putea-o pune pe 2022 am stat de vorbă, cu ocazia ZIUA CARGO Virtual Show, cu Paul Niță, președinte ARILOG.
ZIUA CARGO: Cum a fost 2021, pentru industria românească de logistică?
Paul Niță: Probabil, cel mai potrivit cuvânt ar fi „tumultos”. Primele luni au fost caracterizate de o liniște nepotrivită, iar, după 1 mai, au început surprizele: volume surprinzătoare, mulți romani pe picior de plecare înapoi, în Europa, formare de noi obiceiuri (vezi telemunca)… Pe parcursul verii, foarte multe companii au resimțit nevoia acută de personal. Acum, spre finalul anului, a apărut un lockdown parțial, care afectează (în plus și în minus) volumele din piață. Drept urmare, nu a fost un an liniar și liniștit, pe care să ne facem temele.
Care au fost strategiile câștigătoare? Dar cele pierzătoare?
Cred ca strategiile câștigătoare au fost cele bazate pe adaptare. În situația în care evoluția cererii nu mai urmează niciun șablon cunoscut, iar pregătirile nu se mai bazează pe experiența anilor trecuți, singura variantă este să fii pregătit pentru orice.
La începutul anului, ni se părea că aveam prea multe resurse, la mijlocul anului, nu mai aveam de niciunele, iar pe final de an pot apărea probleme.
Drept urmare, modul în care te adaptezi la ce se întâmplă cred că este strategia câștigătoare. Trebuie să îți faci trei „sănii”, una mică, una medie și una mare, în timpul verii, iar atunci când ai nevoie de resurse sau toată lumea are nevoie de tine, să poți să estimezi până unde poți merge și să poți să și refuzi unele proiecte.
La polul opus, strategiile pierzătoare sunt cele care se bazează pe mediile din anii trecuți și care ignoră condițiile prezente.
S-au adus mai mult angajați din afara României?
Din câte știu, contingentul aprobat de Guvern a fost dublat; cred că a ajuns la 100.000 de persoane pentru 2021. Nu cred că au venit atât de mulți, dar sunt câteva zeci de mii de nou-sosiți, pe lângă cei existenți deja, iar o parte dintre ei au vizat logistica. În activitatea logistică din România, din păcate, românii nu prea mai vor să lucreze.
Au avut românii alte oportunități decât companiile din alte state europene? Cum le-au abordat?
Nu cred că România a avut alte oportunități decât alte state europene; condiționările date de pandemie au fost relativ similare în toate tarile, doar reacțiile individuale au diferit puțin (vaccinări, restricții, etc). Ce poate fi considerată o oportunitate a fost modul în care au reacționat țările și companiile.
În țările cu o rată ridicată de vaccinare, activitatea s-a desfășurat puțin altfel.
Dar, pentru că la noi procentul de vaccinare este relativ mic, efectele pandemiei sunt mai accentuate (număr de cazuri, număr de decese, restricții), iar companiile sunt mai afectate. Cred că numărul zilelor de concediu medical a atins recorduri, în acest an, iar activitatea companiilor a fost serios afectată. Deci nu putem vorbi despre oportunități, ci despre provocări în plus, în condițiile în care existau deja probleme legate de resursa umană.
Cum vor arata cărțile, pentru 2022?
Cel mai probabil, efectele pandemiei se vor reduce, iar oamenii, companiile și statele vor descoperi o normalitate diferită față de cea de dinainte de 2020. Obiceiurile consumatorilor se schimbă puțin, angajații își redefinesc puțin așteptările, digitalizarea furnizează o flexibilitate mai mare etc.
Probabil că telemunca va continua, într-un procent prognozabil, fapt care consider că este un avantaj și pentru angajat, și pentru companie, și pentru mediu.
Pentru funcțiile care se pot îndeplini online, este, chiar, un fenomen binevenit, care generează mai multă eficiență.
Per total, vom fi provocați sa ne adaptăm și, pe termen mediu, să învățăm să o facem din ce în ce mai repede. Cred că refuzul de adaptare va aduce mari probleme, iar lecția Nokia (nu au greșit cu nimic, dar, pentru că nu s-au adaptat, au fost forțați să iasă din joc) este foarte valoroasă, pentru aceste vremuri.
Este loc pe piață pentru toți? Cine este în pericol să părăsească masa de joc?
Este loc, cu siguranță. Chiar foarte mult loc, aș zice… Pentru că noile obiceiuri și nevoi ale oamenilor vor crea nișe, în diverse industrii. Știm că tehnologia ne ajută să ne schimbăm (alt exemplu valoros: bancomatele și internet bankingul au înlocuit casierii de bănci), însă restricțiile impuse de pandemie ne-au împins să „ne descurcăm” și să descoperim diverse modalități mai rapide, ieftine și confortabile. Cum spuneam și mai devreme, cei care nu se adaptează și nu învață sa se adapteze continuu vor fi nevoiți să părăsească masa de joc.
Care sunt cărțile pe care mizează ARILOG, în 2021?
Cred că este o perioadă bună să ne dezvoltăm. ARILOG își propune să se extindă și să genereze proiecte noi, care să implice mai mult membrii. Sunt convins că există mulți oameni acolo care pot și vor să facă mai multe și nu trebuie decât să fie cooptați.
Am început, anul acesta, inițiativa „Coffee Talks”, pentru care există un mare interes din partea membrilor, la care se adaugă cursurile ARCA, pentru declaranți vamali.
Am învățat, în pandemie, că viața online poate fi foarte interesantă și, cu puțin focus pe oamenii din industrie, putem avea proiecte de succes.
Vrem să continuăm același trend și, mai mult, să aducem proiecte noi pentru piața din România, care să crească nivelul de cunoștințe. Avem în plan câteva proiecte la care lucrăm, deja, de acum, iar atunci când le vom formaliza, le vom anunța.
În plus, dacă ne vor permite condițiile exterioare, ne dorim să organizăm conferința anuală, cu prezență mixtă, astfel încât interacțiunea dintre membri (și nu numai) să aducă beneficii importante tuturor.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
