„Informația este oxigenul timpurilor moderne. Se infiltrează prin ziduri cu sârmă ghimpată, adie peste granițe electrificate” – Ronald Reagan
Progresul, dezvoltarea accelerată și, poate, uneori, haotică a societății în ansamblul ei nu a ocolit nici conducătorii auto. Sunt apuse timpurile când se spunea că șoferul este singur pe drum, el și mașina. Timpurile în care mașina era dependentă de șofer, de modul cum acesta se ocupa de ea, timpurile când conducătorul auto umbla cu „trusa de chei” la el.
De când omul a început să muncească pentru altul, indiferent dacă era sclav sau salariat, a fost supravegheat și controlat. De la controlul și supravegherea directă realizată prin supraveghetori și până la cele mai noi metode, care folosesc sisteme computerizate specializate în supravegherea forței de muncă, angajații au fost în situația de a fi urmăriți la locul de muncă, motivul principal fiind creșterea eficienței și profitabilității activității desfășurate.
Șoferul este, astăzi, supus unor mutații importante, printre care creșterea rolului efortului intelectual în activitatea de conducere auto și controlul on line al activității desfășurate în traseu. În aceste condiții, putem vorbi de un „big brother” al șoferilor?
Încercați să vă imaginați…
…că sunteți în fața unei camere de luat vederi și că sute de mii de oameni urmăresc ceea ce spuneți, ce faceți. Indiferent de trăsăturile de personalitate, de profilul psiho-profesional, o persoană pusă într-o astfel de situație, se va simți ușor stânjenită, va încerca să iasă din comportamentul obișnuit. Un șofer cu vechime de peste 10 ani care a condus numai camioane de mare tonaj îmi spunea, nedumerit, că la un test de conducere în vederea angajării, fiind cu un supraveghetor alături, s-a simțit ca la examenul de conducere, crispat, atent să nu facă greșeli, că a condus mai prost ca niciodată.
În prezent, camioanele sunt dotate cu sisteme care controlează și apreciază modul de manevrare, monitorizează funcționarea acestuia, apreciază stilul de conducere, avertizând șoferul, dar și patronul asupra eventualelor erori.
Tahografele digitale de generația a II-a (obligatorii din data de 15 iunie 2019 pentru toate autovehiculele utilizate în transportul rutier de mărfuri de peste 3,5 tone și de călători care sunt înmatriculate pentru prima dată în Uniunea Europeană), la rândul lor, sunt capabile să transmită informația stocată, din mers, autorităților de control, care pot vedea dacă șoferul a respectat toate prevederile legislative. Toate aceste modalități de a emite informații privind activitatea pe traseu a conducătorului auto sunt considerate a fi în avantajul operatorilor de transport, al șoferilor și al siguranței rutiere.
În curând…
…trăirile psihice ale șoferilor vor putea fi și ele monitorizate și managerii vor avea informații despre stresul, buna dispoziție sau oboseala conducătorilor auto, despre starea fizică și psihică a acestora. Scopul declarat este controlul, creșterea eficienței, posibilitatea de intervenție în cazul unor „sincope” la nivel individual.
Mulți consideră că, astăzi, pregătirea profesională a șoferilor este elementul care face diferența între reușită și eșec. Sistemele de control, de supraveghere ajută o firmă de transport să identifice acele zone deficitare în activitatea șoferilor săi și să ia măsurile necesare în vederea remedierii acestora.
Totuși, șoferul este o individualitate irepetabilă, are propriile opinii, propriile aspirații, nu de puține ori propriile neliniști.
Sistemele de control și supraveghere pot declanșa, la unii conducători auto, o stare de nesiguranță, devin dezorientați și chiar nervoși, pentru că nu știu dacă dispun de calitățile necesare, calități pe care, acum, sistemele le contorizează.
Impactul psihologic privind noile instrumente de urmărire și control în plan individual pot duce la scăderea randamentului, la o stare de indiferență privind performanțele și, nu în ultimul rând, pot amplifica tendințele revendicative ca formă de contestare difuză (fără motiv sau scop bine definit) a sarcinilor individuale sau a politicii generale a companiei de transport.
Pe termen scurt și mediu, eficiența acestor sisteme este de necontestat. Dar…
Pe termen lung, însă, putem oare să apreciem adevăratele consecințe? Psihicul uman rămâne încă – datorită complexității sale – ascuns, în multe privințe. Acum reacțiile umane răspund pozitiv supravegherii, prin creșterea responsabilității, a cinstei, a capacității de lucru… ce se va întâmpla, însă, mâine? Maine, când șoferii, sub imperiul supravegherii, al sistemelor sofisticate de conducere semiautomată, pot devenii simpli roboți, când inițiativa, creativitatea și inteligența nu se vor mai regăsi în bagajul psiho-profesional al acestora. Nu pledez pentru lipsa de supraveghere. Ea este necesară, dar să nu absolutizăm rolul acesteia. Este nevoie de o definire corectă a modului în care un șofer va avea acces la date, la noile tehnologii, la modul cum se va raporta la ele.
psiholog pr. Cristian SANDU
cabinet de psihologie autorizat
psih.cristian.sandu@gmail.com
Tel.: 0751.364.575
