Taxe şi impozite, asigurări de sănătate, şomaj şi pensii. Acestea sunt obligaţiile pe care orice firmă este datoare să le achite către bugetul de stat. Dacă nu o fac, înseamnă că aceste societăţi au un potenţial de risc şi este posibil ca şi în relaţia cu partenerii de afaceri să se comporte la fel. Cel puţin asta susţin analiştii de la agenţia de credit risk management KeysFin, care au realizat o analiză privind marii datornici la bugetul de stat.
Veste bună este că, potrivit ultimelor date disponibile la nivelul trimestrului III 2015, situaţia firmelor cu datorii la bugetul de stat, de la impozite pe profit, la TVA, plăţi pentru pensii, sănătate şi şomaj, a evoluat în sens pozitiv faţă de anii trecuţi.
Numărul firmelor cu datorii la bugetul de stat a ajuns la 151.573 la finele T3 2015, la jumătate faţă de cele înregistrate în 2012, când erau 321.111 companii. În 2013, am avut 197.862 de firme datornice, iar anul trecut au fost raportate 161.915 firme cu creanţe la buget.
Şi la nivel de valoare, datoriile la bugetul de stat ale firmelor, pe primele trei trimestre, au scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 71,7 miliarde de lei în 2010, la 54,59 miliarde lei în 2014 şi 47,93 miliarde lei în 2015.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, în structura datoriilor, cele mai mari sunt reprezentate, cum era de aşteptat, de taxele neplătite la bugetul de stat (impozite pe venit, accize şi TVA). Interesantă, din acest punct de vedere, este dinamica acestora.
Astfel, dacă în 2010, firmele româneşti aveau datorii neachitate de 42,44 de miliarde lei, în 2011 şi 2012 acestea crescuseră la 52,38 respectiv 51 mld.lei, iar în 2014 au coborât la 31,95 miliarde lei. Statistica primelor trei trimeste din 2015 reflectă o datorie totală de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 6 miliarde lei faţă de perioada similară din anul trecut.
Potrivit analiştilor, evoluţia poate fi privită cu un indicator al dinamicii business-ului în România.
“În esenţă, există o legătură directă între provocările de ordin general, de la criza economică la nivelul fiscalităţii, volumul tranzacţiilor şi situaţia taxelor neachitate. Cu cât presiunile la nivel fiscal au fost mai puternice, cu atât mediul de afaceri a răspuns pe măsură. N-au mai plătit taxele şi impozitele la timp, iar statul a încasat mai puţin bani. Încă o dovadă că strângerea chingilor fiscale nu reprezintă o soluţie eficientă pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat”, au explicat analiştii KeysFin.
Statisticile Ministerului de Finanţe, analizate de KeysFin, arată, pe de altă parte, că evoluţia datoriilor la bugetul de stat este în strânsă legătură cu dinamica la nivel regional a mediului de afaceri.
Cele mai mari datorii, în primele trei trimestre din 2015, erau înregistrate, astfel, de firmele din Bucureşti-Ilfov, de peste 7 miliarde de lei, urmate de cele din Prahova (1,24 mld.lei), Hunedoara (827,3 mil.lei), Buzău (637,7 mil.lei) şi Constanţa (507,5 mil.lei).
La polul opus regăsim judeţele Sălaj (10,8 mil.lei) Bistriţa Năsăud (11,9 mil.lei), Covasna (15,1 mil.lei), acolo unde şi activitatea economică este mai redusă.
“Situaţia reflectă, dintr-o perspectivă geografică, gradul de concentrare al business-ului românesc. Cu cât numărul firmelor este mai mare, fapt reliefat în analizele precedente realizate de KeysFin, cu atât şi nivelul datoriilor, în general al indisciplinei fiscale este mai mare, de la neplata taxelor şi impozitelor, la situaţia incidentelor de plată, insolvenţelor şi falimentelor”, au explicat analiştii KeysFin.
TOPUL DATORNICILOR LA BUGETUL DE STAT
Statisticile Ministerului de Finanţe, analizate de KeysFin, arată că topul celor mai îndatorate companii din România la bugetul de stat este condus de OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS S.A., o companie din grupul KMG International, fostul Rompetrol. Compania are datorii de 934,2 milioane de lei.
Pe locul secund se află ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA, companie cu datorii neachitate de 885,8 milioane de lei, iar pe locul trei regăsim firma OANA MANAGEMENT SRL, cu obligaţii neachitate de 457,4 milioane lei.
Urmează SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., cu datorii de 314,5 milioane de lei, producătorul de tutun GALAXY TOBACCO SA, cu 278,8 milioane lei, RATB Bucureşti (229,2 mil.lei) şi Electrocentrale Constanţa (197,6 mil.lei).
În top mai regăsim firmele EVOLVO TRADE SRL, PETROLEXPORTIMPORT S.A.,DOLY-COM SRL, FRIGOPRODUCT SRL, GOLD & PLATIN MOLDOVA SRL, REMAT INDUSTRY STEEL GRUP SRL, PUBLIC GAMES SRL,UBEMAR S.A., INTRETINERE MECANIZATA A CAII FERATE SA şi DONAU CHEM S.R.L., toate cu datorii între 45,8 milioane şi 120 milioane lei.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, dincolo de prezenta în clasament a unor firme de stat precum Complexul Energetic Hunedoara, şi RATB, surprinde datoria acumulată de firma OANA MANAGEMENT SRL, o firmă înfiinţată în 2006, cu un singur angajat, specializată în consultanţă în afaceri şi management, cu sediul în comuna Poşta Câlnău, judeţul Buzău.
“O prezenţă inedită, pe care o semnalam încă de la începutul anului, cu o evoluţie semnificativă, de la o cifră de afaceri de 4556 lei în 2013, la 8,9 milioane lei în 2014 şi 10 milioane lei în 2015. Interesant este că, în acest an, firma buzoiană a avut venituri de 11,4 milioane lei şi cheltuieli de 12,2 milioane lei, iar datoria totală a acesteia depăşeşte 2,2 miliarde lei, conform datelor de la MF”, afirmă analiştii de la KeysFin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
KeysFin (www.keysfin.com) oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
