Campania Salvați Roșia Montană și rețeaua Mining Watch România prezintă Documentul de poziție privind interzicerea cianurii în minerit (https://www.rosiamontana.org/sites/default/files/Document-Pozitie-Cianura-MiningWatch-2.pdf).
Raportul include argumente de mediu, sociale, economice și juridice în favoarea interzicerii unei tehnologii nocive, extrem de învechite, utilizate de mai bine de 50 de ani în industria prelucrării aurului și argintului.
Proiectul de lege care vizează amendarea Legii Minelor urmează să fie votat în Camera Deputaților în primăvara aceasta. În decembrie 2015, plenul Camerei l-a retrimis Comisiei pentru Industrii și Servicii pentru un nou raport. La momentul de față, Comisia a solicitat un nou punct de vedere Guvernului României, în condițiile în care, cel anterior, data din 2008.
Proiectul legislativ are un articol unic, prin care se propune modificarea Legii minelor nr. 85/2003 astfel: „Activitatea minieră, bazată pe folosirea tehnologiei prin cianuri, în orice etapă a exploatării aurului şi argintului, precum şi în orice etapă a procesării şi înnoblilării reziduurilor este interzisă. Această interdicţie se aplică şi în cazul folosirii compuşilor de cianură în orice procent, precum şi în cazul folosirii sale în combinaţie cu alte metode de procesare sau înnobilare a reziduurilor”.
Minele care utilizează cianuri în Europa, localizate în Suedia și Finlanda au fost avizate cu mai bine de un deceniu în urmă. România ar fi primul stat european care ar permite pe teritoriul său începerea unor noi exploatări cu cianuri, după 2010. Toate aceste exploatări miniere propuse sunt în zone dens populate. Cu toate acestea, România ar utiliza cea mai mare cantitate de cianuri de pe continent – 1.634t/an la Certej și 13.000t/an la Roșia Montană, comparat cu 300t/an, cât este folosită în extragerea aurului la Kittila, Finlanda.
Raportul mai arată că efectele economice ale mineritului cu cianuri sunt un motiv suplimentar pentru interzicerea acestei tehnologii. Minele unde se operază cu cianură sunt un factor de destabilizare pentru alte ramuri economice din regiunile afectate (agricultură, turism, microproducție). Profiturile înregistrate de companiile miniere nu sunt sigure, datorită prețului foarte volatil al aurului și al schemelor de optimizare fiscală la care recurg acestea. Nu în ultimul rând, câștigurile acționarilor sunt întotdeauna situate pe primul plan. În eventualitatea producerii unui accident orice beneficii economice ar fi obținut statul sunt anulate de costurile mari de refacere a mediului.
Cele trei proiecte de minerit propuse în România care prespupun utilizarea de cianuri sunt momentan blocate. Hotărârea Consiliului Local din Baia Mare împiedică începerea procesării la uzina Romaltyn; propunerea de la Roșia Montană este oprită deoarece Gabriel Resources a inițiat o acțiune de arbitraj internațional, iar propunerea de la Certej va trebui să treacă printr-o nouă procedură de revizuire a acordului de mediu, datorită modificărilor la tehnologia de procesare anunțate în cel mai recent raport tehnic.
Toate acestea converg către o oportunitate unică pentru proiectul de lege de interzicere a cianurii în minerit; o oportunitate care trebuie fructificată în momente cheie ca acesta. Într-o mare măsură, blocarea celor trei propuneri miniere este rezultatul dorinței explicite a cetățenilor, iar sprijinirea intereselor lor legitime ar trebui să constituie o prioritate. În cazul în care nu se vor lua măsuri, opoziția și problemele vor persista, iar acest lucru ar putea duce la costuri ridicate, cu repercursiuni asupra stabilității și bunăstării întregii țări.
Proiectul ‘Solidaritate pentru Comunitate’ al Asociației Alburnus Maior este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Detalii, la ArgumenteAntiCianura.
