Peter Lindbergh din nou alături de Pirelli! Fotograful va realiza cea de-a patruzeci și patra ediție a celebrului Calendar Pirelli. De asemenea, Lindbergh a fost creatorul Calendarelor Pirelli din 1996 și 2002.
Celebru pentru memorabilele sale imagini cinematografice, Peter Lindbergh este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai influenți fotografi contemporani. Născut în Lissa (Germania), în 1944, și-a petrecut copilăria la Duisburg (Renania de Nord-Westfalia). A lucrat ca decorator de vitrine pentru un magazin local și s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Berlin la începutul anilor 1960.
Își aduce aminte de acei ani astfel: “Am preferat să caut activ inspirația lui Van Gogh, idolul meu, decât să pictez portretele și peisajele obligatorii predate în școlile de artă…”. Inspirat de opera pictorului olandez, s-a mutat la Arles pentru aproape un an, iar apoi a început o călătorie cu autostopul prin Spania și nordul Africii. Mai târziu a studiat pictura liberă la Colegiul de Artă din Krefeld. Influențat de Joseph Kosuth și arta conceptuală, înainte de absolvire a fost invitat să-și prezinte lucrările la renumita galerie de avangardă Denise René-Hans Mayer în 1969.
După ce s-a mutat la Düsseldorf în 1971, și-a îndreptat atenția către fotografie și a lucrat timp de doi ani ca asistent pentru fotograful german Hans Lux, înainte de a-și deschide propriul studio în 1973. Devenind binecunoscut în țara sa natală, s-a alăturat familiei revistei Stern alături de legende ale fotografiei precum Helmut Newton, Guy Bourdin și Hans Feurer, și s-a mutat la Paris în 1978 pentru a-și continua cariera.
Considerat un pionier în fotografie, a introdus o nouă formă de realism prin redefinirea standardelor de frumusețe cu ajutorul imaginilor atemporale. Abordarea lui umanistă și idealizarea femeilor l-au diferențiat de ceilalți fotografi, el acordând prioritate sufletului și personalității.
A schimbat drastic standardele fotografiei de modă în vremuri în care se făceau retușări excesive, având convingerea că există ceva care face o persoană să fie interesantă dincolo de vârsta acesteia. Ne explică: “Aceasta ar trebui să fie responsabilitatea fotografilor din zilele noastre: să elibereze femeile, și în cele din urmă pe toată lumea, de teroarea tinereții și a perfecțiunii”.
Viziunea sa unică le prezintă în stare pură, “cu toată sinceritatea”, evitând toate stereotipurile, preferând chipuri aproape lipsite de machiaj, dezvăluite într-un mod care sporește autenticitatea și frumusețea naturală a femeilor pe care le fotografiază. A oferit o nouă interpretare a femeilor de după anii 1980 fără să dea prea multă atenție hainelor, considerând că, așa cum a declarat, “Dacă dai la o parte moda și artificiile, poți apoi vedea persoana reală”.
Jurnalista britanică Suzy Menkes subliniază că “refuzul de a se pleca în fața perfecțiunii glossy este marca Peter Lindbergh – esența imaginilor care se uită în sufletul neînfrumusețat al fiecărei persoane, oricât de familiară sau celebră ar fi persoana care pozează”.
Lindbergh a fost primul fotograf care a inclus o narațiune în pictorialele lui de modă, iar felul lui de a povesti a introdus o nouă viziune asupra fotografiei de artă și modă. De-a lungul anilor, a creat imagini care au marcat istoria fotografiei, caracterizate printr-o abordare minimalistă a fotografiei post-moderne. În 1988, Lindbergh a atras aprecieri internaționale și a lansat carierele unei noi generații de modele pe care le descoperise recent, arătându-le pe toate îmbrăcate în cămăși albe. Un an mai târziu, le-a fotografiat pe Linda Evangelista, Naomi Campbell, Cindy Crawford, Christy Turlington și Tatjana Patitz, tinere modele pe atunci, împreună pentru prima dată, pentru legendara copertă a ediției britanice a revistei Vogue din ianuarie 1990.
Cântărețul pop George Michael, inițiatorul “mișcării supermodelor”, urmat mai târziu de Gianni Versace, a fost inspirat de fotografiile lui Lindbergh din Vogue pentru a crea videoclipul iconic pentru melodia sa “Freedom ’90”, marcând începutul erei modelelor celebre, care a redefinit imaginea femeii moderne.
Celebră pentru pictorialele sale narative de modă, munca lui Lindbergh este cel mai bine cunoscută pentru portretele sale simple și revelatoare, naturile moarte, influențele puternice din cinematografia germană timpurie și cadrul industrial al copilăriei sale, dans și cabarete, dar și pentru peisaje și spațiul cosmic. Lindbergh a lucrat pentru cele mai prestigioase case de modă și reviste încă de la sfârșitul anilor 1970, inclusiv pentru edițiile internaționale aleVogue, The New Yorker, Rolling Stone, Vanity Fair, Harper’s Bazaar din SUA, revista Wall Street Journal, The Face, Visionaire, Interview și W.
Lucrările lui sunt parte a colecțiilor permanente ale multor muzee de artă plastică din întreaga lume și au fost, de asemenea, expuse în prestigioase muzee și galerii. Printre acestea se numără Muzeul Victoria și Albert (Londra), Centrul Pompidou (Paris) și viitoarea expoziție “O istorie diferită a modei” la muzeul Kunsthal din Rotterdam, proiectat de Rem Koolhaas (septembrie 2016), precum și expoziții solo la Hamburgerbanhof (Berlin), Muzeul de Artă Bunkamura (Tokyo) și Muzeul de Arte Frumoase Pușkin (Moscova).
Lindbergh a regizat o serie de filme și documentare aplaudate: Models, the Film (1991); Voci interioare (1999), care a câștigat premiul pentru Cel mai bun documentar la Festivalul Internațional de Film de la Toronto (TIFF) în 2000; Pina Bausch, Der Fensterputzer (2001) șiEverywhere at Once (2007), care a fost narat de Jeanne Moreau și prezentat la Festivalurile de la Cannes și Tribeca Film. Lindbergh este reprezentat de Galeria Gagosian și 2b Management. În prezent, trăiește între Paris, Arles și New York.
