Premierul Dacian Cioloș a declarat joi, la o întâlnire la Timișoara cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, că în perioada imediat următoare va fi lansat un studiu de fezabilitate pentru a se vedea dacă se justifică realizarea unei autostrăzi care să facă legătura cu Belgrad, capitala țării vecine.
Prim-ministrul a precizat că o astfel de investiție nu este prevăzută în Master Planul General de Transport al României.
”În mod clar, va trebui să ne gândim într-un fel structurat pe viitor și la interconectarea dintre Serbia și România, din punct de vedere al infrastructurii. Am discutat (cu premierul sârb n.red.) și despre ceea ce putem face în viitor. Noi avem un Master Plan (pe transporturi, n.r.) deja aprobat care, din păcate, în momentul de față nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe când pe cealaltă parte sârbă, ei prevăd o autostradă. Vom analiza și noi posibilitatea eventual de a adapta lucrurile, în măsura în care în urma studiului de fezabilitate pe care vrem să-l lansăm și de-o parte și de alta a frontierei în perioada imediat următoare ajungem la concluzia și de partea noastră că se justifică o autostradă”, a declarat Dacian Cioloș.
CNADNR a lansat în ultima lună și jumătate 6 studii de fezabilitate pentru Studiile de Fezabilitate (SF) necesare construirii unor autostrăzi și drumuri de mare viteză în regiunea Moldovei. Este vorba despre SF și proiectul tehnic aferente Autostrăzii Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni și drumurilor de mare viteză Ploieşti – Buzău, Buzău – Focşani, Focşani – Bacău, Bacău – Paşcani.
Totodată, se află la verificare la ANAP, după retransmiterea în SEAP în data de 3 noiembrie,, a elaborării SF şi proiectului tehnic pentru drumul expres de legătură dintre București – Ploiești A3 – Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni. “Toate aceste proiecte noi vor fi licitate pentru Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic şi Autorizaţie de Construire, astfel încât proiectantul să aleagă o soluţie cât mai bună fără să ţină cont de eventualele constrângeri din partea antreprenorului. Acest tip de constrângeri ar avea ca rezultat adoptarea unor soluţii tehnice ieftine (preţul cel mai scăzut)”, a precizat CNAIR.
Magda SEVERIN
