„Primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e iarnă” – Charles Dickens
O dată cu venirea primăverii, foarte multe persoane, se plâng de ceea ce numim astenia de primăvară. Realitate sau ficțiune, acest fenomen, după unii specialiști, nu este cu adevărat o boală, ci, mai curând, o stare generală de slăbiciune a organismului, care apare la schimbarea sezonului, fiind în strânsă legătură cu creșterea luminozității în timpul zilei. Această haideți să-i spunem indispoziție fizică și psihică poate dura de la câteva zile, la câteva săptămâni, în funcție de capacitatea de adaptare a fiecărui organism la noul sezon.
Din punctul de vedere al siguranței rutiere, puțini sunt cei care, o dată cu venirea primăverii, se gândesc că astenia de primăvară poate avea consecințe și asupra conducătorilor auto. Majoritatea gândesc că, o dată cu creșterea zilei și apariția căldurii, toate sunt bune și frumoase. Nu mai este zăpadă, gheață sau polei, parafrazând, „de-acum nu ne mai îngheață parbrizul și motoarele”.
Studiile arată, însă, că aproximativ 40% din populație este afectată de instalarea primăverii, de ceea ce numim, generic, astenia de primăvară. Extrapolând, putem spune că și aproximativ 40% din conducătorii auto sunt afectați de acest fenomen.
Astenia de primăvară îi face pe șoferi să se confrunte cu o stare de oboseală generală, oboseală manifestată mai ales prin scăderea vigilenței. Uneori, pot apărea stări de irascibilitate nejustificată, manifestate prin nerăbdare sau prin comportamente agresive.
Cum ne „tratăm”?
Reamintim că astenia de primăvară nu este o boală, ci o tulburare de sănătate, care se tratează simplu, fără medicamente.
Persoanele care consideră că sunt afectate de astenia de primăvară trebuie, în primul rând, să petreacă mai mult timp afară, să facă exerciții fizice. Șoferii poate vor spune că ei stau mai mult afară, că mai mult decât ei „nu se plimbă nimeni”! De fapt, mersul în mașină, indiferent de tipul ei, autobuz, camion sau autoturism, reprezintă o formă accentuată de sedentarism.
Plimbările în aer liber, exercițiile fizice, o alimentație echilibrată, bogată în vitamine, evitarea dulciurilor concentrate, a zahărului și a cafelei, alături de un somn odihnitor și suficient, sunt „medicamentele” necesare pentru recăpătarea progresivă a energiei.
Mai devreme, sau mai târziu…
O altă problemă, poate chiar mai serioasă, cu care se confruntă șoferii primăvara este schimbarea orei.
Deși, în prezent, „ora de vară” este acceptată în peste o sută de țări din întreaga lume, iar, în Europa, doar Islanda nu o folosește, sunt tot mai multe voci (chiar de la nivelul Comisiei și Parlamentului European) care critică acest sistem arbitrar de schimbare a orei în funcție de anotimp și doresc, aducând argumente solide, renunțarea la el. Unul din argumentele majore care susțin renunțarea la acest sistem este legat și de consecințele nefaste produse în domeniul transporturilor rutiere.
La sfârșitul anului 2015, membrii Parlamentului European au prezentat dovezi privind efectele trecerii la ora de vară în domeniul transporturilor, arătând că energia, sănătatea și siguranța rutieră sunt afectate. Studiile prezentate Comisiei pentru Transport arată că, în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară, au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează, la unii șoferi, instalarea prematură a oboselii și, în același timp, la scăderea vigilenței.
Asociate cu simptomele asteniei de primăvară, efectele trecerii la ora de vară se accentuează, crescând, la șoferi, irascibilitatea nejustificată, manifestată prin nerăbdare (apare senzația că „drumul nu se mai termină”), sau prin comportamente agresive materializate prin incapacitatea șoferilor de a fi toleranți în trafic.
Astenia de primăvară și trecerea la ora de vară, iată două probleme care fac din începutul primăverii o lună dificilă pentru șoferi.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
Tel.: 0751.364.575
