La ce ar trebui să ne aşteptăm în următoarele luni din partea legislativului pe segmentul de transport? Care au fost intenţiile concrete din spatele modificărilor introduse în Legea Transporturilor privind examinarea în transporturi? Sunt întrebări la care am încercat să găsim răspunsuri cu ocazia unui interviu realizat cu Lucian Şova, deputat PSD şi secretar al Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură.
Ziua Cargo: O dată cu aprobarea OUG 11/2013 în Parlament, aţi introdus o prevedere privind remunerarea examinatorilor în transporturile rutiere. În acest moment, se află în discuţie normele de aplicare a acestei prevederi, iar între mediul privat şi autorităţile din transporturi există puncte contrare de vedere. Ca iniţiator al acestei prevederi, ce aţi vrut, în mod concret prin introducerea ei?
Lucian Şova: Cu ocazia aprobării OUG 11, care modifica Legea transporturilor, am introdus o prevedere potrivit căreia examinările se realizează de către o comisie de examinare, formată din 3 membri, remuneraţi din cuantumul tarifului achitat de candidaţi pentru susţinerea examinării, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă. Prevederile legislative sunt foarte clare, din punctul meu de vedere. Ştiu că există unele nemulţumiri din partea patronatelor vizavi de modul în care se va realiza salarizarea corpului de examinatori. Eu am avut în vedere prin modificările aduse OUG 11 transparentizarea actului de plată către examinator şi uniformizarea lui. În mod corect, ar trebui ca acest corp de examinatori care reprezintă statul, Autoritatea Rutieră Română şi nu pe ei înşişi, să fie salarizaţi de către angajatorul lor, conform Codului Muncii, iar contravaloarea prestaţiei de examinare să fie plătită de către institutul de formare către autoritatea competentă şi nu în mod direct către examinatori. Plata directă către examinator compromite, cel puţin din punct de vedere teoretic, moralitatea demersului. Am, de asemenea, obiecţii în ceea ce priveşte legarea cuantumului plăţii de numărul de cursanţi, ţinând cont de faptul că examinatorul nu face altceva decât să supravegheze procesul de examinare care este realizat pe calculator, programul oferind în mod automat rezultatele. Înţeleg ca examinatorii să fie remuneraţi în funcţie de numărul orelor alocate pentru examinare, nu în funcţie de numărul de cursanţi. Am, însă, observaţii şi cu privire la poziţia asociaţiilor patronale, care par mai interesate cu privire la veniturile realizate de examinatori şi mai puţin cu privire la calitatea cursanţilor şi a actului de examinare în sine.
Ce prevederi importante vor intra în perioada următoare în atenţia Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură?
Proiectul de modificare a Legii 38/2003 privind taximetria, care include amendamentul ce incriminează puternic pirateria, a trecut de Senat şi imediat ce va ajunge în Camera Deputaţilor mă voi ocupa să treacă rapid prin Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură şi să ajungă în plen. Îmi doresc ca măcar în ianuarie să putem incrimina, de o manieră mai eficientă, pirateria.
Continuaţi demersurile privind impunerea proiectului de lege care presupune schimbarea regulamentului de funcţionare a ISCTR?
Susţin, în continuare, necesitatea modificării modului de finanţare a ISCTR şi schimbarea statutului inspectorului ISCTR într-unul de funcţionar public. Am avut chiar o discuţie, la începutul lunii septembrie, cu ministrul Ioan Rus, care a considerat această iniţiativă ca fiind oportună şi a promis că o va susţine. Nu sunt duşmanul nimănui prin această iniţiativă legislativă şi pot chiar să dau o veste bună angajaţilor ISCTR. Există funcţionari publici din sfera activităţilor de control foarte bine plătiţi. În plus, ar putea beneficia de statutul de funcţionar public. În paralel, ARR şi RAR ar fi degrevate de o sarcină deloc morală, de a finanţa din veniturile proprii organismul de control din transporturi.
Aţi discutat cu ministrul Rus şi despre descentralizarea ARR?
Ministrului Ioan Rus i s-a părut foarte interesantă propunerea mea de a descentraliza ARR. Vom lucra, probabil, şi la acest proiect. Potrivit propunerii mele, activităţile de licenţiere ale operatorilor de transport ar trebui să fie preluate în mod fizic de serviciile transporturi ale consiliilor judeţene, în timp ce registrul naţional al operatorilor de transporturi va rămâne un document în format electronic administrat de direcţia de specialitate din Minister. De asemenea, monitorizarea activităţilor de formare profesionale şi a traseelor judeţene de transport regulat de pasageri ar trebui să treacă la consiliile judeţene, în timp ce monitorizarea liniilor internaţionale de transport de pasageri să fie realizată de Direcţia rutieră din Ministerul Transporturilor. În ceea ce priveşte transportul interjudeţean de pasageri, ţin mult la ideea de liberalizare.
Meda BORCESCU
