De la 1 septembrie, accizele la motorină vor crește cu 24,9%. iar cele pe benzina fără plumb, cu 22,8%, potrivit unui proiect de Ordonanță pentru modificarea Codului Fiscal.
La benzina fără plumb, acciza va crește de la 2.151,13 lei/tonă, respectiv 1.656,36 lei/1.000 litri, la 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 litri. La motorină, acciza urmează să crească de la 1.796,53 lei/tonă, respectiv 1.518,04 lei/1.000 litri, la 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 litri.
Ministerul Finanțelor are ca argument faptul că „nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislația Uniunii Europene”. Adevărul este, însă, că Guvernul nu are bani pentru salariile majorate ale bugetarilor, iar, din această suprataxare, mizează pe colectarea a 1 miliard de lei până la sfârșitul anului. Suma va permite o rectificare bugetară pozitivă, în septembrie – motiv pentru care a și fost amânată din august.
Patronatele din transporturi sunt extrem de nemulțumite și amenință că vor alimenta la benzinăriile din străinătate, unde prețurile sunt mai mici, așa cum au procedat și când Guvernul Ponta a impus, în anul 2014, acciza suplimentară de 7 eurocenți/l.
În plus, carburanții se vor scumpi, iar aceasta se va răsfrânge atât în prețul biletelor pentru călători, cât şi în cel al produselor transportate de vehiculele de marfă.
UNTRR: Bugetul de stat va pierde
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează că majorarea accizei la carburanți ar putea aduce pierderi la bugetul de stat. Iată argumentele: „În România, consumul anual de carburant este de aproximativ 7 miliarde litri, din care 5 miliarde litri motorină și 2 miliarde litri benzină. Majorarea accizei îi va obliga pe cei care efectuează transport internațional să alimenteze în afara României. Iar, prin reorientarea alimentării a doar 15% din volumul actual de motorină vândut în România și a scăderii cu același procent a alimentării cu benzină, se anulează orice câștig ipotetic al statului român! Cei 38 de bani în plus la acciza actuală ar putea aduce statului 45,22 de bani (acciză + TVA) pentru fiecare litru.
Matematic, suma colectată suplimentar ar însuma circa 3,16 miliarde lei, presupunând că se va menține nivelul consumului de motorină și benzină nemodificat. Realitatea indică, însă, că circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaționali (români și străini) de pe teritoriul României s-ar putea reorienta imediat în afară, ceea ce ar conduce la un impact dezastruos asupra bugetului de stat.
De exemplu, un operator român care face transport internațional cu 200 de camioane și, în prezent, alimentează, lunar, 300.000 litri de motorină în România și 300.000 litri în afară, va alimenta, lunar, cel puțin 500.000 litri de motorină în afara României și sub 100.000 litri în țară”.
Încasări mai mici și după supraacciza lui Ponta
UNTRR reamintește că, în 2014, Statul își propusese să încaseze 50,6 milioane euro lunar din supraacciza de 7 eurocenți/l (circa 36 milioane euro la motorină și aproape 15 milioane euro la benzină, însă „statisticile au confirmat că s-a colectat, lunar, cu aproape 11 milioane euro mai puțin (3 milioane euro mai puțin la motorină și 8 milioane euro mai puțin la benzină)”.
În iulie 2014, INS indica o scădere de 18,5% a cantității de carburanți vândute, iar, pentru a recupera, Ministerul Finanțelor a calculat într-un mod ingenios rata de schimb pentru accizele la carburanți: 4,7380 lei/euro, în loc de 4,4093. Prin acest artificiu, a fost majorată cu 7,45% valoarea colectată în lei, lucru care a mai adăugat aproximativ 3% la prețul final al carburanților, după creșterea de minimum 6,5% generată de supraacciză.
Returnarea accizei suplimentare a fost un eșec
Cât privește returnarea componentei de 4 eurocenți/l din supraacciza de 7 eurocenți, aceasta a fost un eșec, deoarece schema de rambursare a funcționat cu dificultate.
„Toți transportatorii rutieri români care operează curse internaționale alimentează în afara țării, cei din zonele de frontieră, chiar dacă nu fac transport internațional, au preferat să alimenteze în afara țării, iar transportatorii străini în tranzit au renunțat complet la alimentări cu carburant în România, sumele restituite reprezentând sub 3% din bugetele de peste 600 milioane lei alocate, teoretic, anual, în practica pe fluxul de lichidități al Ministerului Finanțelor sumele alocate în bugetele reale fiind disponibile la început de an și spre final de an, la nivel de 2-3% din bugetele teoretice”, explică UNTRR.
Iată sumele returnate în ultimii 3 ani: în 2014, din bugetul estimat de 40 milioane lei (8,44 mil. euro), doar în luna decembrie au fost făcute plăți, pentru doar 7 cereri, în valoare totală de 180.844 lei (40.000 euro), adică 0,45%!
În 2015, s-a restituit ceva mai mult: 2,478%, respectiv 15,52 milioane lei (3,43 mil. euro), pentru 615 de cereri, deși bugetul estimat pentru acest an a fost de 626,5 mil. lei (140,8 mil. euro). În 2016, s-au returnat 3,85%, respectiv 24,18 mil. lei (5,4 mil. euro), pentru 947 de cereri, deși bugetul estimat a fost de 626,5 mil. lei (140,8 mil. euro).
„Transportatorii români pot alimenta din Ungaria, unde prețul motorinei net, fără TVA, și cu acciza recuperată, este mai mic decât în România. La fel și în Austria, unde prețul motorinei net, fără TVA, este mai mic, iar TVA se recuperează ușor. Sugerăm statului să restituie TVA, ușor și predictibil, românilor și străinilor și, astfel, să atragă consum de carburant în țară și să colecteze aceeași acciză de azi și TVA, dar de la un volum mai mare”, conchid reprezentanții UNTRR.
COTAR: Vor fi falimente în lanț
La rândul său, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) avertizează că „vor fi falimente în lanț” în rândul firmelor de transport. Iată argumentul: „Transporturile de marfă sau de persoane se vor scumpi, astfel încât vor duce la creșteri ale prețurilor mărfurilor, produselor finite și materiei prime, de unde vor fi generate și creșteri ale prețurilor de producție și ale mărfurilor la raft. În acest mod, puterea de cumpărare va înregistra o scădere, ceea ce va duce la scăderea nivelului de trai al românilor, scădere economică pe termen mediu și lung, falimente în lanț pentru producători, distribuitori și micii întreprinzători”.
Din datele înregistrate în perioadele anterioare, circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaționali de pe teritoriul României vor „migra” către statele europene cu prețuri mai mici. Acest lucru „ar putea genera un adevărat dezastru pentru economia României, pentru că vânzările de carburant ar scădea, colectarea accizei va fi mult mai mică decât în prezent, însă prețurile vor crește pentru toate produsele și serviciile”.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR: „Vor fi afectați și românii care călătoresc în țară cu autocare și microbuze, deoarece firmele care fac transport rutier de persoane vor fi obligate să majoreze prețurile biletelor. Statul face, deja, concurență neloială transportatorilor rutieri de persoane, prin subvenționarea cu peste 80% a CFR Călători și a operatorilor privați de transport feroviar de persoane, la care s-au adăugat, de la începutul acestui an, călătoriile gratuite pentru 450.000 de studenți, suportate din bugetul statului, care doar la CFR Călători aduc circa 18 milioane de lei lunar. În aceste condiții, o creștere a accizei la motorină va îndrepta către faliment mai multe firme de transport”, atrage atenția liderul COTAR.
UNTRR: „Prevederile Directivei 96/2003 se aplică în alte 6 țări membre ale Uniunii Europene, unde există practica returnării accizelor la motorină pentru utilizatorii profesioniști. Statul nu dă nimic de la el, ci restituie o sumă din cea plătită deja. În 2014, în Ungaria acciza ce putea fi recuperată era de 17 forinți/litru (0,055 euro/litru sau 55 euro/1.000 litri), în 2015, în Ungaria era de 11 forinți/litru (0,035 euro/litru sau 35 euro/1.000 litri), în Spania – de 48 euro/1.000 litri, în Slovenia – de 74,88 euro/1.000 litri, în Italia – de 214 euro/1.000 litri, în Belgia – de 76,3 euro/1.000 litri, în Franța – de 47,4 euro/1.000 litri.”
UNTRR: „Începând cu 2014, toți operatorii de transport rutier, la schimbarea de vehicule noi sau second-hand, au cumpărat autovehicule cu rezervoare mai mari, de peste 800 litri, până la 1.200 litri (pot fi de până la 1.500 litri legal) și pot alimenta la Viena, pentru un traseu până la Constanța și înapoi la Viena”.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
FOTO: Jean-Mihai PÂLȘU