„Ultima milă” până la destinatar este cea mai scumpă pentru transportatori și clienții lor, fiind responsabilă de 77% din costuri, dar soluțiile inovatoare și ecologice vor reprezenta o piață de creștere majoră pentru logistica urbană, arată un studiu realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management.
Potrivit analizei „Transformarea în industria de transport și logistică (2023)”, reglementările în interiorul orașelor (taxe de drum, zone în care nu se circulă cu mașina), dar și creșterea costurilor și deficitul de personal necesită noi abordări tehnologice și structurale pentru a depăși provocările legate de „ultima milă” parcursă dintr-o cursă. Inovațiile tehnologice în materie de livrare (vehicule de livrare cu zero emisii, drone) și schimbările structurale (micro-huburi, combinarea livrărilor între diverși furnizori de servicii) vor putea îmbunătăți calitatea serviciilor de livrare la domiciliu, reducând costurile.
În viitorul apropiat, conștientizarea problemelor de mediu va continua să câștige teren, însă obstacolele tehnice, ciclul de viață lung al unor active, disponibilitatea resurselor și, în unele cazuri, lipsa de rentabilitate financiară garantează că renunțarea completă la energiile fosile în industria transporturilor și a logisticii nu va fi posibilă până în 2035, relevă același studiu.
Traficul rutier e responsabil pentru cele mai multe emisii CO2, iar tendința este aceea de a muta transportul coletelor pe calea ferată, deja electrificată pe scară largă. În 2023, în Germania, 35% dintre noile camioane înmatriculate vor utiliza combustibili alternativi.
Potrivit studiului, pentru a-și îmbunătăți sustenabilitatea business-ului, operatorii logistici se concentrează pe economia circulară, în special pe reciclarea ambalajelor. Standardizarea ambalajelor și automatizarea proceselor sunt factori-cheie pentru economia circulară care facilitează reciclarea și reutilizarea și materialelor.
Respondenții în cadrul studiului afirmă că funcționarea eficientă a industriei este afectată, în primul rând, de un număr disproporționat de mare al angajaților care vor părăsi acest domeniu de activitate în următorii ani, în timp ce mai puțini oameni vor fi disponibili pentru angajare. Industria transporturilor și a logisticii se caracterizează, de asemenea, prin salarii sub medie, o atractivitate scăzută a activității, condiții de muncă dificile, precum și puține oportunități de dezvoltare a carierei.
Digitalizarea este un factor de schimbare a pieței în direcția fuziunilor și achizițiilor și a parteneriatelor între companii IT și companii de logistică, iar pentru a crește capacitățile digitale și a obține performanțe digitale, companiile de transport și logistică apelează din ce în ce mai mult la parteneriate cu companii de tehnologie și la achiziții de startup-uri. Achizițiile de companii din IT de către grupurile globale din transport și logistică s-au dublat între T1 2020 (10) și T4 2021 (21).
Potențialul stadiului actual al tehnicii poate fi exploatat prin digitalizarea multor procese (de exemplu: recunoașterea documentelor și a mărfurilor periculoase cu ajutorul inteligenței artificiale). În următorii ani, va apărea un nou potențial de digitalizare ca urmare a noilor tehnologii (Digital Twin, Internet-of-Things). De-a lungul întregului lanț valoric al produselor, se pot obține câștiguri de eficiență prin conectarea digitală a producției, a comerțului cu amănuntul și a logisticii. În viitor, companiile de transport și logistică se vor concentra din ce în ce mai mult pe dezvoltarea și aplicarea de soluții digitale pentru a contracara presiunile asupra costurilor, precum și lipsa de personal.
„Industria transporturilor și a logisticii este supusă unor provocări, din multiple direcții, între care se află creșterea prețurilor la energie, nevoia de a reduce emisiile cu efect de seră, respectiv presiunile clienților, care vor o mai mare viteză și personalizare a serviciilor. Nu în ultimul rând, acestora li se adaugă deficitul de personal, așteptat să aibă efecte mai acute decât în alte industrii. Experții din domeniu caută soluții, între care se remarcă economia circulară și digitalizarea. Adaptabilitatea strategică, structurală și culturală a companiilor și a angajaților acestora reprezintă factorul decisiv în menținerea prosperității financiare și a competitivității, în prezent și în viitor, pentru această industrie,” consideră Constantin Pelehra, senior project manager, Horváth România.
Datele studiului Horváth arată că, printre principalele obiective ale transformării în transporturi și logistică, se numără: (1) promovarea arhitecturilor și a platformelor deschise, astfel încât datele să poată fi partajate atât în cadrul companiilor, cât și între sectoare economice; (2) extinderea rețelelor de aprovizionare în Europa, atunci când clienții anunță schimbări în fluxurile de mărfuri; (3) stabilirea managementului strategic al produselor pentru a diversifica portofoliul de produse într-un mod semnificativ; și (4) îmbunătățirea condițiilor de muncă, concentrarea pe retenția personalului și optimizarea imaginii industriei.
În cadrul studiului „Transformarea în industria de transport și logistică (2023)” au fost intervievați 32 de experți, cercetători și manageri din peste 15 companii globale de top din domeniu precum DB Schenker, DPD, Hapag-Lloyd, Hermes, Lufthansa Cargo, Rail Cargo Group și altele.
Despre Horváth
Horváth este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de prof. dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente.
