Guvernul a modificat și completat, prin OUG 88/2018, Legea 85/2014 privind insolvența, după ce Ministerul Finanțelor a depistat disfuncționalități care au generat arierate bugetare de peste 63 de miliarde de lei ale societăților aflate în incapacitate de plată, iar gradul de recuperare a sumelor înscrise la masa credală este de doar 6%.
Noul act normativ include măsuri menite să stopeze unele practici abuzive, precum și inducerea repetată de insolvențe, potrivit ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.
„În prezent, mai mult de 6.000 de companii, cu peste 64.000 de salariați, sunt în procedura de insolvență sau în perioada de observare. Pentru acești oameni, se impune adoptarea urgentă a unor măsuri legislative și administrative care să determine redresarea angajatorilor și menținerea lor în circuitul economic. (…) Modificările din legislație au rolul de a stopa unele practici abuzive, cât și inducerea repetată de insolvențe, în scopul extragerii de la plata obligațiilor financiare către parteneri și către bugetul de Stat”, a explicat Teodorovici.
Prag minim de 40.000 de lei
Astfel, companiile cu probleme financiare pot cere insolvența numai dacă datoriile pe care le au la Stat reprezintă mai puțin de jumătate din totalul creanțelor acumulate. În plus, OUG 88 a introdus o valoare-prag pentru insolvență de 40.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea 31/1990, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale. Pentru salariați, pragul este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
Totodată, firmele cu datorii vor fi obligate să anunțe la ANAF că intenționează să își ceară insolvența. În caz contrar, cererea de deschidere a procedurii le va fi respinsă automat. Administratorul judiciar va avea la dispoziție 30 de zile pentru a analiza cererea de plată pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență, iar efectuarea inspecției fiscale a contribuabililor intrați în insolvență se va face doar dacă există risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale și există posibilitatea de recuperare a acestora.
Conform noilor reglementări, responsabilii de insolvența unei companii vor putea fi chemați mai ușor în instanță, să răspundă patrimonial.
Dacă firmele în insolvență acumulează noi datorii față de creditori, vor putea fi executate silit de către acești creditori dacă datoriile sunt mai vechi de 60 de zile.
Totodată, creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat vor fi admise la masa credală, până la finalizarea acțiunii în contencios. Conform modificărilor, cererea de faliment va trebui soluționată în maximum 30 de zile și a fost introdusă posibilitatea de cesiune a creanțelor bugetare datorate, dacă se justifică interesul public al cesiunii, asigurându-se și recuperarea integrală a creanțelor într-o perioadă de maximum 3 ani. „Avem în vedere atât asigurarea condițiilor necesare pentru redresarea și menținerea firmelor în circuitul economic, cât și protejarea banilor publici, prin recuperarea banilor la bugetul de Stat”, a explicat ministrul Finanțelor.
28.000 de firme, în incapacitate de plată
O altă măsură importantă se referă la stabilirea incompatibilității practicienilor de a fi, concomitent, și administrator lichidator sau lichidator judiciar la un debitor și la un creditor al său. „Din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, este un act normativ care trebuie să reglementeze situația de azi, în care peste 28.000 de companii se află în diferite stadii ale insolvenței și care, în marea lor parte, acumulează în continuare datorii față de buget sau față de ceilalți creditori la masa credală din zona privată”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Cele mai multe insolvențe, în comerț și la service auto
Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu 2,48%, în primele opt luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017, la 5.615, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.769 (+2,14% față de anul trecut). Un număr de 115 de insolvențe s-au raportat numai la nivelul lunii august în acest domeniu, din totalul de 378. Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență anul acesta sunt în București (1.105, în scădere cu 10,02% față aceeași perioadă din 2017) și în județele Bihor – 386 de insolvențe (+21%), Timiș – 300 (+18,11%), Constanța – 300 (+25%) și Iași – 296 (-15,91%).
+ 21% suspendări
Totodată, și-au suspendat activitatea 11.168 firme, cu 21,16% mai multe față de primele opt luni din anul. Cele mai multe s-au suspendat în București și în județele Bihor, Cluj și Prahova. Scăderi ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea s-au înregistrat doar în județele Dolj, Giurgiu și Teleorman. Creșterile cele mai mari ale suspendărilor au fost înregistrate în județele Botoșani (+49,02%), Buzău (+43,86%) și Mehedinți (+43,4%).
53.901 firme radiate
Alte 53.901 firme au fost radiate (+ 0,58% față de 2017). Cel mai mare număr de radieri a fost în București și în județele Cluj, Timiș și Iași. Cele mai puține au fost în județele Covasna, Ialomița și Călărași. O creștere semnificativă a numărului de radieri s-a înregistrat în județele Dâmbovița, Botoșani și Vrancea.
+ 32% dizolvări
Numărul firmelor dizolvate a crescut în primele opt luni cu 31,75%, ajungând la 23.958. Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București și în județele Timiș, Cluj și Constanța. Cele mai puține dizolvări au fost în județele Covasna, Harghita și Călărași.
Cele mai multe SRL – D, în construcții și transport marfă
Numărul societăților cu răspundere limitată – debutante (SRL – D) aflate în funcțiune a crescut cu 3,56%, la 42.139. La sfârșitul lunii august, erau 45.788 astfel de societăți, din care 3.649 radiate. De asemenea, 1.342 asemenea firme erau în curs de înființare. Cele mai multe SRL – D au fost înființate în București – 6.239. Conform clasificării CAEN, cele mai multe SRL – D activează în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (2.083), transporturilor rutiere de mărfuri (2.012), coafură și alte activități de înfrumusețare (1.621), întreținerea și repararea autovehiculelor (1.593) și comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (1.592).
La data de 20 septembrie se aflau în insolvență 211 SRL – D. De asemenea, până la această dată 7.963 de profesioniști SRL – D și-au schimbat denumirea în SRL.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
