La 1 iulie, a intrat în vigoare Legea Macron, o mare provocare birocratică pentru transportatorii care tranzitează Franța, deoarece sunt obligați să le plătească propriilor șoferi salariul minim din această țară.
Este o lege „soră” cu MiLoG din Germania și se aplică pentru operațiunile de transport rutier internațional efectuate pe teritoriul Franței – cabotaj, transport internațional, transport intracomunitar, cu excepția operațiunilor de tranzit și a transporturilor ocazionale de persoane cu autocarul, având ca origine un alt Stat Membru și finalizate în afara Franței.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a atras atenția că nu există un cadru legal clar pe care să îl urmeze transportatorii români în vederea respectării acestei legi și solicită autorităților române să intervină pentru suspendarea aplicării Legii Macron, considerând că Franța încalcă suveranitatea unui Stat Membru UE față de alt Stat Membru.
Transportatorii români trebuie să își angajeze un reprezentant în Franța, să întocmească certificate de detașare a șoferilor, în limba franceză, și să își organizeze sistemul intern de raportare a salariilor conform legislației franceze și românești în vigoare. Totodată, reprezentantul trebuie să păstreze încă 18 luni de la încetarea activității firmei de transport rutier în Franța documentele menționate.
Formulare imposibile
„Pentru absența dovezii de detașare la bordul vehiculului sau pentru neconformitatea acestuia, amenda este de 750 euro, iar pentru absența contractului de muncă al salariatului sau a convenției de punere la dispoziție a salariatului, amenda este de 450 euro. Totodată, valoarea amenzii nu va depăși 2.000 euro per angajat detașat și nu va fi mai mult de 4.000 euro în cazul repetării într-un an de la data notificării primei amenzi. Valoarea totală a amenzii nu poate depăși 500.000 euro. Formularele sunt imposibil de completat, având în vedere că trebuie evaluată activitatea șoferului pe 6 luni în avans, cu diferențe orare aferente sărbătorilor legale, zilelor de duminică, cu diferențe în funcție de masa maximă autorizată a autovehiculului, precum și în funcție de vechimea șoferului în firmă”, precizează UNTRR.
Totodată, reprezentanții Uniunii atrag atenția că „măsurile protecționiste în transporturile rutiere, adoptate de țări precum Franța sau Germania, urmăresc majorarea costurilor de operare ale transportatorilor români, pentru a le reduce competitivitatea și, în final, a-i elimina de pe piață, și nu creșterea bunăstării pentru șoferii profesioniști”.
„Tocmai pentru că aceste legi încalcă reglementările europene, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva Germaniei și a luat, în luna iunie, măsuri legale împotriva Franței. Din cauza pericolului că aceste măsuri naționale vor conduce la o fragmentare a pieței UE, miniștrii transporturilor din 11 State Membre, printre care și România, au adresat o scrisoare comună CE. Considerăm că, în aceste momente tensionate pentru Europa și unitatea sa, atât presa din România, cât și cea europeană, are datoria să informeze corect cititorii”, amintește UNTRR.
Pretext
Problema garantării unui salariu minim șoferilor profesioniști este numai un pretext, precizează UNTRR, care oferă și explicațiile: „Șoferii români care lucrează în UE au un venit lunar de 1.700 euro, care, conform statisticilor, este peste venitul lunar obținut de 98% dintre angajații din România – și aceasta în condițiile în care firmele de transport rutier din România au venituri cu 30-50% mai mici decât firmele din Vest. Firmele de transport rutier din România merg între Franța/Spania/Germania cu 1 euro/km, iar cu un șofer pe camion se pot face 12.000 km lunar.
Francezii au legea costului de referință și, pentru aceeași activitate, firmele franceze au cost de referință 1,54 euro/km, iar tariful facturat către client include costul de referință și marja firmei de transport. Dacă firmele din România, care lucrează pe aceleași relații, ar obține un tarif cu 0,5 euro/km mai mare, ar rezulta un plus de 6.000 euro lunar, din care ar avea cu ce plăti în plus și șoferul, și locul de cazare. De asemenea, trebuie amintit că, astăzi, camioanele au încălzire/răcire staționară, pat, microunde, frigider și toți șoferii dorm în cabină. Dar cât timp sindicatele doar cer mai mult, iar firmele sunt puse la colț în UE, nu prea au din ce oferi. Trebuie căutat un echilibru, firmele au nevoie de șoferi, iar șoferii, de firme”.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
