Armenia a comemorat, ieri, trecerea a 99 de ani de la genocidul săvârşit de Imperiul Otoman în ultimii ani ai existenţei sale, împotriva minorităţii armene, când aproximativ 1,5 milioane de oameni au fost ucişi sau au murit în timpul deportărilor. Turcia refuză să recunoască genocidul dar admite că în 1915-1916 au murit 300.000 de armeni. La graniţele României istoria nu a fost învăţată: Iugoslavia a dispărut, fărâmiţată într-un război sângeros, iar Ucraina stă pe un butoi cu pulbere. Nu există temen de comparaţie dar nici nu putem omite ce s-a întâmplat sau se întâmplă cu vecinii noştri.
În preajma Primului Război Mondial, Imperiul Otoman era condus de Guvernul revoluţionar al Junilor turci. Aceștia se temeau că armenii ar putea să se alieze cu Rusia, rivala de secole a otomanilor pentru supremația în Peninsula Balcanică și în Caucaz. În 1915, când războiul deja începuse, câteva batalioane armenești ale armatei ruse au început să recruteze dintre armeni pe cei care, în trecut, făcuseră parte din armata otomană.
Acesta a fost începutul sfârşitului: Junii turci au executat imediat în jur de 300 de naționaliști armeni, acuzându-i de colaborare cu Rusia, și au ordonat, în 24 aprilie, deportarea unei bune părți a populației armenești din Anatolia – unde trăiau de milenii – spre deșerturile din Siria, provincie otomană, și Mesopotamia.
Aproximativ 1,5 milioane de persoane au pierit în timpul acestor persecuţii şi deportări – de foame, de boli şi de extenuare.
Autorităţile turce recunosc astăzi moartea a 300.000 de persoane, dar neagă caracterul de genocid al evenimentelor. Recent, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a adresat un mesaj descendenţilor armenilor ucişi, în care a făcut referire la „evenimente care au avut consecinţe inumane” şi a afirmat că prezintă condoleanţele Turciei. Prim-ministrul a evitat însă folosirea termenului „genocid”.
Intelectualii turci au declarat că declaraţiile lui nu sunt suficiente. „Cu aceste condoleanţe, Guvernul speră să reducă şocul mobilizării pentru centenar”, consideră Kadri Gursel, editorialist al celebrului cotidian turc Milliyet. Ministrul de Externe al Turciei, Ahmed Davutoglu, a respins acuzaţiile aduse. „Turcia nu face declaraţii sub imperiul presiunii”, a remarcat el, citat de agenţiile de ştiri.
Republica Armenia s-a rupt din URSS în 23 august 1990 şi numără astăzi puţin peste 3 milioane de locuitori.
Foto: imagini din filmul Ararat, realizat în 2002 de regizorul Atom Egoyan, avându-l în distribuţie şi pe Charles Aznavour, celebrul muzician şi actor francez de origine armeană. Se difuzează la canalul tv Filmbox.
Alt film celebru despre genocidul armean este „La masseria delle allodole/Casa ciocârliilor” (2007), realizat de cunoscuţii cineaşti italieni Paolo şi Vittorio Taviani, după romanul best-seller scris de Antonia Arslan.
Magda SEVERIN
