Surprinzător de multe cazuri, alături de infarcturi. În creștere, din păcate. Dar viața unui om nu poate fi privită ca o statistică, chiar și atunci când datele apar negru pe alb în comunicări oficiale. Ce trebuie să știe managerul de transport despre colegul lui care se află în spatele volanului și ce poate să facă să prevină o astfel de tragedie? În primul rând să îi pese, iar apoi…
„Stres. Anxietate. Oboseală cronică. Tulburări de somn. Viața șoferilor profesioniști este supusă unor condiții de muncă extremă, o activitate cu risc ridicat pentru sănătate, în special, pentru cea mintală”, ne-a explicat Adriana Mureșan, șofer profesionist, cu peste 20 de ani de experiență, și fondator al Asociației RoOmenia – Voluntari în Europa. La rândul ei, Andreea Gheorghe, psiholog specializat în psihologia transporturilor, ne-a povestit că sunt șoferi care „… suferă atât de mult, încât propria viață nu mai contează. Vă dați seama? Credeți că mai există responsabilitate pentru a altora, sau pentru camion, pentru marfă?”. Cum putem percepe semnele și ce putem face pentru a-i ajuta?
La drum, cu stresul…
Fondatorul Asociației RoOmenia a menționat că datele statistice publicate în Spania arată, începând din 2015, o înmulțire a cazurilor de infarct sau sinucidere, în rândul șoferilor profesioniști. „Ultima statistică la care am avut acces consemna că, în 2016, se înregistrau 1.400 de astfel de decese, la 100.000 de șoferi. Este o medie foarte mare, ținând cont că nu vorbim de accidente în trafic, la descărcare, ori prin cădere ș.a.m.d. Sinuciderile și infarcturile au în spate stresul.”
Dar de ce se ajunge până aici?
Factori agravanți
- Capcana izolării
Tehnologia avansată, telefoanele smart facilitează, pe de o parte, comunicarea cu familia, dar, pe de altă parte, îi izolează pe șoferi unii de alții, care nu mai interacționează ca înainte.
- Rolul angajatorului este extrem de important, mai ales în condițiile în care un șofer obosit și stresat poate pierde controlul camionului și poate provoca un accident grav.
- Timpul de așteptare, uneori în condiții improprii, care îți poate da peste cap orice calcule.
- Sistemul de lucru just-in-time, care poate genera o presiune majoră, mai ales în contextul în care traficul este aglomerat și mulți șoferi de autoturisme conduc agresiv.
Ar ajuta dacă…
Problemele sunt complexe (uneori realitatea bate filmul) și, de aceea, este foarte importantă încurajarea conexiunilor între angajați, astfel încât să se ajute, atunci când este necesar. „Din păcate, am lucrat în companii care descurajau interacțiunile între șoferi”, a comentat Adriana Mureșan, adăugând că șoferii ar putea fi mai protejați, dacă firma le-ar pune la dispoziție consiliere sau grupuri de sprijin, care să abordeze problemele generate de stres, anxietate și depresie. „Pentru că toate acestea rezultă din izolarea șoferilor și din dependența de tehnologie. Nu am în vedere neapărat servicii specializate de sănătate medicală, dar grupuri de sprijin sau de consiliere oricine poate poate face.”
Ce spune psihologul?
„Șoferii sunt expuși foarte multor stimuli care îi încarcă, fără a mai găsi variante reale de a se descărca, iar, în acest context, se înmulțesc cazurile de infarct la vârste fragede și sinuciderile. Uneori, chiar dacă își propun mintal să se concentreze pe responsabilitatea activității lor, aceasta e prezentă pentru puțin timp, deoarece mintea, raționamentul devin din ce în ce mai întunecate. Abilitățile au de suferit, procesele psihice, precum memoria, atenția, gândirea, suferă modificări. De asemenea, apar modificări și comportamental”, subliniază Andreea Gheorghe.
Iar, de cele mai multe ori, din păcate, ne scapă profunzimile sufletești ale celor din jurul nostru.
La angajare, firma observă și evaluează abilitățile. Nu partea afectivă. Și este firesc să fie așa. Angajam un șofer care știe să conducă bine și care să nu ne facă probleme. Evaluarea psihologică la angajare constă în evaluarea abilitaților, precum viteza de reacție, memorie, gândire, capacitatea de decizie și testul de personalitate, care evaluează trăsături de personalitate ca structură.
Dacă acea persoană merge acasă și își găsește o persoană din familie decedată, de exemplu, nu putem cunoaște cum anume se poate modifica psihicul său.
Un alt aspect ar fi acela că o persoană cu gânduri de suicid nu prea își schimbă jobul sau caută să se angajeze în acele săptămâni, zile, deci nu avem ce să facem. Nici psihologul nu îl vede, nici firma angajatoare.
„Cu toții, trecem, la un moment dat, în cabină, departe de casă, când apar probleme grave în familie, prin momente de cădere psihică. Este foarte important ca persoana de la telefon, dispecerul, șeful, cineva din companie să fie lângă tine, să te susțină, mai ales atunci. Dacă firma nu te susține, clachezi.” – Adriana Mureșan
Repere privind starea psihică a șoferilor
Practic, firma la care este, în prezent, poate avea în vedere câteva repere pentru starea psihică a șoferilor. Sunt modificări în comportamentul ce tine de job.
- Dacă se plânge că este obosit, sau că nu a dormit.
- Dacă spune că are o stare de somnolență, sau că nu mai poate să ajungă la adresă, pentru că s-a oprit să doarmă.
- Dacă face mai multe greșeli decât de obicei în trafic, în acte.
- Dacă nu mai respectă regulile la care înainte se conforma. Apare dezinteresul.
Șoferii de tir apelează la psihoterapie independent de firma la care lucrează. Și le face bine. Apar soluții și rezolvări. Apelează pentru problemele în familie, infidelitate, gelozie, depresie, anxietate, consum de droguri. Sunt șoferi de tir care iau tratament pentru insomnie. Câți dintre voi știți dacă aveți șoferi care iau tratament psihiatric, de exemplu?
„De ce se sinucid șoferii? Sunt factori pe care îi intuiți și îi cunoașteți și voi contribuie la această decizie a persoanei. Singurătatea, rețelele de socializare, problemele familiale, ca infidelitatea, divorțul, moartea unei persoane de atașament sau diferite afecțiuni psihice, diagnosticate sau nediagnosticate, ca, de exemplu, depresia, consumul de droguri, alcool, jocurile de noroc sau tratamentul psihiatric.” – Andreea Gheorghe
Este ceva ce putem face?
- Program pentru conștientizarea problemelor și a faptului că poate afecta psihic, fizic și comportamental, ceea ce trăim. Psihic prin neatenție, fizic, prin suferință și anumite boli sau semantizări, și comportamental, prin consum de alcool, de exemplu. Direcția ar fi către o responsabilizare a unor stări și nevoi. Adică, dacă tocmai am aflat că soția m-a înșelat și mă simt atât de nervos, iritat, încât mă cert, și eu trebuie să plec în cursă, oare nu ar fi mai bine să anunț că plec în 3 ore, sau că am nevoie să vorbesc cu un specialist, ca să pot pleca liniștit?
- Colaborare cu un psiholog care să facă o evaluare psihologică adecvată și/sau cu un psihoterapeut la care poate să se apeleze.
- Sunt asociații non-profit, call center-uri cu program non stop, pentru a liniști persoanele care trec printr-un șoc emoțional. Ei ar trebui să le cunoască.
- Măcar o dată pe an, putem monitoriza starea afectivă, prin chestionare cu întrebări simple, de genul:
- Ți s-a modificat programul de somn, în ultimele 2 săptămâni?
- Dar alimentația?
- Ai avut gânduri de suicid?
- Ai consumat sau consumi droguri?
„Veți gândi că (normal) vor răspunde cu nu. Unii așa vor face, și acolo nu avem cum să ajutăm, sau să evităm un accident sau o sinucidere. Dar unii vor răspunde afirmativ și asta înseamnă că ei caută ajutor. Iar o firmă, în 2024, poate să informeze, măcar, pentru a crește gradul de conștientizare, responsabilizare și a schimba atmosfera în firmă”, concluzionează Andreea Gheorghe.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
