UNTRR solicită eliminarea supraaccizei de la 1 ianuarie 2016, deoarece sistemul de rambursare nu funcționează: în 2015 restituirile sunt de doar 1,8% din cele estimate. Din cauza birocratizării excesive, perioadelor de rambursare extrem de lungi și impredictibile iar scăderea drastică a volumului de carburant vândut în România a limitat câștigul statului la sumele nerambursate și la cele încasate din rata de schimb euro/leu majorată artificial cu 7,5%.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) semnalează faptul că, în primele unsprezece luni din 2015, a fost returnat către transportatorii rutieri doar 1,8% din bugetul alocat schemei de restituire a accizei disponibil pentru anul în curs, în valoare de numai 11,46 milioane lei (2,58 milioane euro), sumă aferentă pentru 457 de cereri, transmise de 322 de firme de transport, deși bugetul estimat pentru acest an este de 626,5 milioane lei (140,8 milioane euro).
Astfel, se dovedește încă o dată că această facilitate este nefuncțională și că supraacciza la combustibili ar trebui eliminată cât mai rapid, începând cu 1 ianuarie 2016, așa cum prevedea inițial Codul Fiscal.
În 2014, din bugetul de 40 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 8,44 milioane euro, singurele plăți au fost făcute în luna decembrie, când au fost procesate 7 cereri de rambursare în valoare totală de 180.844 lei, aproximativ 40.000 euro, adică 0,45% din bugetul alocat pe 2014!
UNTRR a atras atenția autorităților de nenumărate ori că schema de rambursare a accizei suplimentare este nefuncțională, întrucât toți transportatorii rutieri români care operează curse internaționale alimentează în afara țării, iar cei din zonele de frontieră, chiar dacă nu fac transport internațional, au preferat să alimenteze în afara țării, iar transportatorii străini în tranzit au renunțat complet la alimentări cu carburant în România.
Pentru 2016 la ce să ne așteptăm? În mod normal, pentru calculul accizelor în 2016, ar trebui folosită rata de schimb BCE din prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2015 care este 4,4159 lei pentru un euro.
Guvernul Romaniei a renunțat la această normalitate din 2013. Atunci a inventat un sistem de calcul prin care alegea rata de schimb cea mai mare din ultimii doi ani și o ajusta cu inflația, pe atunci în creștere.
Deoarece ratele de schimb euro/leu comunicate de Banca Centrală Europeană au fost prea mici pentru gustul Guvernului României, iar inflația pentru prima dată a ajuns să își schimbe semnul în minus și să se numească deflație, în această situație Guvernul României și-a depășit creativitatea și lipsa de onestitate față de cetățenii săi, și din ciclul “așa vreau eu”, pentru 2016, impune fără vreo justificare rata de schimb euro/leu pentru calculul accizei la carburanți la 4,7380 lei/euro.
România a atins nivelul obligatoriu în UE al accizelor la motorină de 330 euro/1000 litri încă din 01.01.2013, iar la benzină 359 euro/1000 litri încă din 01.01.2011. În aprilie 2014 ambele au fost majorate cu 7 eurocenți/litru (70 euro/1000 litri) reprezentând o creştere cu 21,2% a accizei la motorină, de la la 330,395 euro/1000 litri la 400,59 euro/1000 litri, iar pentru benzina fără plumb reprezintă o creştere cu 19,4% a accizei, de la 359,59 euro/1000 litri la 429,59 euro/1000 litri.
Această majorare a adus o creştere de minimum 6,5% a preţului final al carburanţilor! Rata de schimb originală mai adaugă aproximativ 3% la prețul final al carburanților. În total, carburantul este cu 10% mai scump exclusiv datorită statului român, deasupra oricărei cerințe europene, în condițiile unui TVA de 24%.
Fără acciza suplimentară, fără rata de schimb inventată și cu TVA 19%, motorina ar fi mai ieftină cu 15% în România!
Prevederile Directivei 96/2003 se aplică în alte 6 ţări membre ale Uniunii Europene, unde există practica returnării accizelor la motorină pentru utilizatorii profesionişti, fără încadrarea acestei proceduri la ajutor de stat, având în vedere că statul nu dă nimic de la el, ci îi restituie utilizatorului (doar pentru autovehiculele eligibile mentionate la Art 7 al directivei) o sumă din cea plătită deja de utilizator statului, fără ca valoarea plătită de utilizator, considerând și rambursarea, să coboare sub pragul minim al accizei la nivel european: în 2014 Ungaria 17 forinți/litru (0,055 euro/litru sau 55 euro/1000 litri), din 2015 Ungaria 11 forinți/litru (0,035 euro/litru sau 35 euro/1000 litri), Spania 48 euro/1000 litri, Slovenia 74,88 euro/1000 litri, Italia 214 euro/1000 litri, Belgia 76,3 euro/1000 litri, Franţa 47,4 euro/1000 litri.
Cu una dintre cele mai mici valori de rambursat, România dovedește că este incapabilă să administreze acest sistem și să restituie 0,04 euro/litru sau 40 euro/1000 litri așa cum se menționează și în nota de fundamentare a propunerii de renunțare la acest sistem și la supraacciză în sine.
A recunoaște o măsură greșită dovedește maturitate și profesionalism, aspectele economice trebuind să fie ghidate în mod normal de cifre și rezultate și nu de emoții personale, iar a persista în aplicarea unei măsuri greșite, dovedește opusul.
Câștigul statului român este limitat pe fondul scăderii consumului profesioniștilor și amatorilor la „ciupeală” din sumele rămase din bugetul alocat pentru rambursare și neplătite, precum și din rata schimb.
Stabilirea valorilor în lei pentru accize scuteste Guvernul și de minima simulare a unei rate de schimb euro/leu inventată special, totul pentru a păcăli cetățenii României că plătesc doar 7 cenți în plus pe litrul de carburant în România, deși în realitate plătim în plus peste 10 eurocenți/litru.
Pe când vom putea să trăim în lumină și să ieșim din această obscuritate? Ar trebui ca statul român să înțeleagă că este în competiție cu statele din jur și cu toate din lume, iar pentru a fi mai puternic, trebuie să își ajute mediul economic și companiile să fie mai puternice.
”Transportatorii români sunt revoltați de prevederile noului Cod Fiscal care va intra în vigoare la data de 01.01.2016 și care prevede menținerea supraaccizei la carburanți până la 1 ianuarie 2017. Ne bucură reducerea TVA de la 24% la 20%, deoarece înseamnă o scădere a cheltuielilor cu motorina, însă suntem îngrijorați de menținerea accizei suplimentare, deoarece, până în prezent, nu a adus efectele scontate – încasările la buget au scăzut, schema de rambursare nu funcționează, iar kilometrii de autostradă promiși nu au fost realizați. În ceea ce privește restituirea de accize, lipsa de coerență și funcționalitatea dezastruoasă fac inutilă măsura și toată lumea pierde”, a declarat Radu Dinescu, Secretarul General al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România.
Creșterea artificială a prețului carburantului raportat la statele UE apropiate duce la o scădere a consumului în România afectând atât consumatorii, transportatorii, precum și distribuitorii de carburanți.
Administratorul schemei de rambursare a supraaccizei este Autoritatea Rutieră Română.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 14.000 membri – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane.
