Proprietarii terenurilor din Bucureşti – fie că sunt Asociaţie de Proprietari şi au în grijă petecul de pământ din faţa blocului, fie că deţin o parcelă mai mare şi aşteaptă vremuri mai bune pentru a construi sau a vinde – sunt obligaţi să le îngrădească, igienizeze şi însămânţeze cu gazon. În caz contrar, ei riscă amenzi de până la 2.000 de lei. Decizia aparţine Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), iar prevederile aprobate vineri vin, de fapt, în completarea H CGMB nr. 121/2010, care nu diferă de cea de acum decât prin amenzile mult mai mari. Hotărârea nu este vreun moft al aleşilor, ci survine după scrisoarea de somare primită de Primăria Capitalei, în februarie 2013, de la Comisia Europeană, care a cerut instutuţiei – şi Ministerului Mediului, totodată – că nu respectă Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.
Municipalitatea a întocmit un proiect de Hotărâre CGMB şi l-a lansat în dezbatere publică până la 14 mai. Documentul prevedea amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei pentru persoanele fizice şi între 3.000 şi 5.000 de lei pentru cele juridice care nu se conformează Hotărârii CGMB.
Consilierii generali au redus, însă, în urma unui amendament, valoarea sancţiunilor, la cuantumuri între 500 şi 1.500 de lei pentru persoanele fizice şi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru cele juridice.
Directiva 2008/50/CE obligă administraţiile locale să stabilească măsuri suplimentare pe termen scurt, pentru reducerea nivelului de pulberi în suspensie, în urma depăşirii valorilor limită ale diverşilor poluanţi înregistrate în perioada 2008-2012.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că nu este nevoie de amenzi, pentru că oamenii pot fi convinşi “că aşa se trăieşte civilizat în comunitate”. “Mi se pare normal ca oamenii să îngrijească porţiunea de pământ din faţa blocului. Nu este obligatoriu să vii cu amenzi. Va merge mai greu, dar cred că, până la urmă, vor înţelege”, a precizat el.
Evident că, practic, nu este vorba despre peticul de pământ din faţa blocurilor, unde oamenii îl îngrijesc de plăcere, ci despre parcele mari lăsate în părăsire, cum este, spre exemplu, zona Esplanada din vecinătatea noii Biblioteci Naţionale, în plin buricul Capitalei.
Timp de aproape 10 ani, guvernele Năstase, Tăriceanu şi Boc s-au fălit cu proiectul imobiliar “Esplanada”, ce urma să fie construit de firma TriGranit, pe terenul imens unde, înainte de ’89, fusese turnată fundaţia unei săli polivalente. Acum ar fi trebuit să răsară nişte clădiri pentru birouri, câteva blocuri şi un spaţiu verde – zonă care, în opinia autorităţilor, ar fi devenit centrul civic al Sectorului 3 – spunea fostul primar liberal Sorin Paliga – şi chiar al Bucureştiului – potrivit fostului edil general Adriean Videanu.
Primăria Capitalei chiar a reuşit să cumpere de la mai mulţi proprietari ai terenului imens de acolo aproape tot, însă au rămas câteva porţiuni mici, pentru care se cereau sume imense. Tot tărăgănând lucrurile, a venit criza financiară, iar TriGranit a anunţat, în 2011, ca si-a suspendat activitatea pe o perioada de 3 ani. Şi, astfel, s-a ales praful de proiect.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
