Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va fi reorganizat ca Departament de Telecomunicații Speciale în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind o structură cu personalitate juridică ce va fi condusă de un secretar de stat, ajutat de trei subsecretari de stat numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, potrivit proiectului de lege inițiat de USL. Concret, STS transformat în departament va fi în subordinea lui Raed Arafat, numit deja în urmă cu câteva zile secretar de stat în MAI şi şef al Departamentului pentru Situații de Urgență. În acest fel, un român de origine palestiniană – şi medic de urgenţă reputat, care a fost extras de la Ministerul Sănătăţii şi mutat la Ministerul de Interne – se va afla la şefia unei structuri de siguranţă naţională. Evident, în cadrul Guvernului Ponta. Iar Arafat pare că abia aşteaptă.
Un proiect în acest sens a şi fost depus luni seară la Camera Deputaților, potrivit președintelui acestui for legislativ, Valeriu Zgonea, şi va fi adoptat în procedură de urgență, aşa cum vrea USL.
Iniţial, premierul Victor Ponta a anunţat că proiectul va fi depus la Senat, însă ieri Crin Antonescu, preşedintele acestui for, a precizat că Senatul va fi cameră decizională.
“Pentru o coordonare eficientă de natură a asigura funcționalitatea optimă și eficientă a elementelor de dispozitiv și a capabilităților gestionate de o multitudine de instituții cu atribuții în domeniu și un control real, efectiv, impune o nouă reașezare/re-subordonare a STS, în sensul coordonării la nivelul ministrului Afacerilor Interne și al conducerii efective de către un secretar de stat”, se arată în expunerea de motive ce însoţeşte proiectul legislativ.
De la SMURD, secretar de stat în MAI
Preşedintele Traian Băsescu se opune scoaterii STS din CSAT, dar are un cui şi împotriva lui Arafat, care, pe vremea când era subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, s-a opus reformării sistemului sanitar. Traian Băsescu explicase însă că există două SMURD-uri, unul fiind o fundaţie şi aparţinându-i doctorului Arafat, şi SMURD-ul finanţat de români, al românilor“.
Şeful statului a insistat că CNAS este un dezastru, că sistemul înghite de 5 ori mai mulţi bani fără să progreseze şi că “există interese uriaşe pentru a nu se reforma sistemul de sănătate”, lucru care s-a dovedit ulterior, astfel că nici după un an proiectul legii nu a ajuns în Parlament. După doi ani proiectul a ajuns la Legislativ, dar tot nu avem aprobată noua Lege a Sănătăţii.
La căderea Guvernului Boc
Cu o susţinere publică de neaşteptat, Raed Arafat a fost scânteia care a aprins protestele de stradă din ianuarie 2012 în urma cărora a căzut Guvernul Boc. Ulterior, s-a dovedit că majoritatea celor din Piaţa Universităţii erau aduşi de USL, lucru recunoscut în vară de rezervistul Mircea Dogaru.
Arafat şi-a dat demisia din funcţia de subsecretar de stat, reclamând că proiectul legii pune în pericol sistemul privat de sănătate, dar a revenit la o săptămână asupra deciziei, văzând că lumea a ieşit în stradă şi-i cere demisia lui Băsescu sub acuzaţia că l-a nedreptăţit pe şeful SMURD. Raed a recunoscut atunci că Legea sănătăţii nu pune chiar în pericol sistemul privat şi că nu prea s-au înţeles lucrurile.
Ulterior, după ce USL a venit la putere, Arafat a fost numit ministru interimar la Sănătate şi a depus jurământul în faţa lui Băsescu, iar acesta i-a pus şi Coranul lângă Biblia pe care legea prevede să jure.
Ponta avea pregătit proiectul de lege pentru STS
Proiectul legislativ scos de la sertar de USL a doua zi după anunţul lui Victor Ponta nu modifică numai Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea STS, ci şi OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, precum și a mai multor legi organice – inclusiv cea privind CSAT.
Potrivit iniţiativei legislative, „MAI preia de la STS patrimoniul, bugetul, personalul și posturile aferente”.
Totodată, “MAI se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din toate actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, memorandumurile și acordurile în care STS este parte, inclusiv în litigiile aferente acestuia”, se precizează în proiect.
De asemenea, Ministerul de Finanțe este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetul MAI.
Cât privește structura generală a Departamentului de Telecomunicații Speciale, atribuțiile componentelor sale funcționale, efectivele și resursele în timp de pace și în timp de război, refimul rețelelor și echipamentelor de telecomunicații speciale și mobilizarea serviciului proiectul prevede că acestea se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.
“În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, șeful Departamentului de Telecomunicații Speciale (DTS) emite dispoziții, în condițiile legii”, stipulează modificarea articolul 10 al proiectului de lege.
STS, scos de la CSAT
Astfel, în proiect se precizează și că STS este exclus din prevederile legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior de Apărare a Ţării (CSAT). “Departamentul stabilește criteriile de repartizare a posturilor de abonat utilizatorilor prevăzuți la anexa nr. 1 și le înaintează spre aprobare CSAT, prin MAI”, se precizează în document.
DTS va organiza, conduce, desfășura, controla și coordona, în condițiile legii, activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și pentru alți utilizatori prevăzuți de lege.
Drama răniţilor din accidentul aviatic, speculată
Proiectul este motivat de „unele disfuncționalități în gestionarea evenimentelor și îmbunătățirea managementului informației în cazul situațiilor de urgență”, printre care şi bâjbâiala autorităţilor în găsirea victimelor accidentului aviatic din Munţii Apuseni, din 20 ianuarie, în care şi-au pierdut viaţa o rezidentă ofiţer – studentă la Institutul de Medicină Militară – şi pilotul Adrian Iovan.
Dintre toate instituţiile statului care ar fi trebuit să gestioneze operaţiunile de salvare – Ministerul Transporturilor prin ROMATSA, MAI şi MapN – premierul Ponta a găsit vinovat numai STS şi a cerut demiterea şefului acestui serviciu şi trecerea STS în subordinea MAI. Cum Traian Băsescu s-a opus ambelor cerinţe, premierul a scos de la sertar un proiect legislativ deja pregătit, în care prevede că şeful STS va fi numit chiar de el, ca şef a Guvernului.
“Experiența ultimilor ani privind managementul situațiilor de urgență care au afectat teritoriul național au scos în evidență unele disfuncționalități în gestionarea operațională a evenimentelor, centralizarea și integrarea datelor și informațiilor de interes operativ fiind asigurate în prezent de fiecare structură independent în funcție de competență. Pentru îmbunătățirea managementului informației în cazul situațiilor de urgență, se are în vedere reorganizarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca Departament specializat în cadrul MAI, condus de un secretar de stat, numit prin decizie a primului ministru”, se arată în expunerea de motive.
Magda SEVERIN
