Asociaţia pentru Proprietate Privată cere dezbatere publică pe Legea restituirii proprietăţilor

Nemulţumită de termene lungi de soluţionare a notificărilor şi de menţinere a procedurii prin care dosarele sunt “plimbate” de la o autoritate administrativă la alta pentru ca în final să îşi anuleze reciproc deciziile, Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) cere Guvernului organizarea unei dezbateri publice pe iniţiativa legislativă publicată joia trecută şi cu care premierul Victor Ponta îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului, pe 23 martie. Cât priveşte impozitarea cu 85% a veniturilor obţinute de “samsari”, reprezentanţii APP consideră că această măsură nici nu va determina scăderea numărului de vânzări de drepturi litigioase, nici nu îi va avantaja pe foştii proprietari.

“Aceştia din urmă vor fi nevoiţi să accepte sume de bani mai mici, în timp ce contractele vor menţiona, probabil, că vânzarea s-a făcut conform numărului de puncte avut. Spre exemplu, un proprietar al cărui bun a fost evaluat la 100.000 de puncte (adică echivalentul a 100.000 de lei), chiar dacă va primi o mică parte din această sumă, va accepta să precizeze în contract faptul că preţul încasat este de 100.000 de lei. În caz contrar, tranzacţia nu s-ar mai încheia, iar el nu ar mai primi în acest moment nicio sumă de bani, rămânând să aştepte mulţi ani de acum înainte. ‘Samsarii’ nu vor plăti impozit, pentru că nu realizează vreun venit – cumpără cu 100.000 de lei un bun de 100.000 de lei. În realitate, ei vor continua să profite de situaţia în care se află foştii proprietari, unii dintre ei bolnavi şi foarte bătrâni. Vor avea de profitat şi notarii”, argumentează Călin Ispravnic, preşedintele APP.

Asociaţiile de proprietari constituite în Uniunea Naţională a Asociaţiilor de Proprietari Expropriaţi din România au solicitat imediat după publicarea proiectului de lege să fie organizate discuţii publice cu autorităţile implicate în elaborarea legii, în speranţa că s-ar mai putea îndrepta ceva.

Liderul APP afirmă că, după 20 de ani în care guvernele “au alimentat doar promisiunea” că foştii proprietari îşi vor recupera bunurile, în prezent este mai evident decât oricând că retrocedările rămân “doar promisiuni”.

“Nu am primit niciun răspuns, ceea ce ne determină să apreciem că nu există consultare publică, deşi potrivit Guvernului ne aflăm în perioada în care legea se află în ‘plină’ dezbatere publică. Suntem şantajaţi, în raport cu termenul impus de CEDO, să adoptăm o lege redactată în grabă, fără niciun fel de consultare publică, prin procedura asumării răspunderii. Fără a avea o situaţie cu date exacte despre cuantumul cererilor de retrocedare rămase nesoluţionate, Guvernul lansează, aproape la întâmplare, cifra de 8 miliarde de euro care ar mai trebui plătită proprietarilor cu titlu de despăgubiri. După ce iniţial Guvernul precedent a lansat alte sume (21 de miliarde de euro şi apoi 16 miliarde de euro), care nici acestea nu aveau o acoperire reală, algoritmul aritmetic care a dus la concluzia că cifra de 8 miliarde este cea reală este cel puţin neserios“, acuză Ispravnic.

Reprezentantul Asociaţiei pentru Proprietate Privată susţine că s-a avut în vedere suma totală a despăgubirilor acordate până la un anumit moment, numărul total de cereri soluţionate şi s-a împărţit această sumă la numărul de solicitări.

“S-a obţinut o valoare pentru fiecare cerere şi apoi această valoare a fost înmulţită cu numărul de cereri care a rămas de soluţionat şi în acest fel s-au obţinut suma de 8 miliarde de euro. (…) Acum Guvernul afirmă că vrea să rezolve problema restituirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist fără însă a şti ce se mai poate retroceda în natură şi care este suma totală a despăgubirilor care trebuie acordată proprietarilor”, arată el.

Proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România a fost elaborat de Guvern fără să-i consulte pe foştii proprietari. Aceştia sunt hotărâţi să nu renunţe la demersurile lor la CEDO, cu argumentul că şi-au pierdut casele în faţa chiriaşilor, care nu numai că au primit dreptul de a sta în locuinţe ce nu le aparţineau, dar statul le-a dat şi posibilitatea să le cumpere, producându-le proprietarilor, practic, o a doua naţionalizare.

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU