Asociaţia pentru Proprietatea Privată, despre despăgubirile pentru casele naţionalizate: Nu vom primi bani, ci puncte!

Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) reclamă că proiectul legislativ de despăgubire a foştilor proprietari de imobile naţionalizate, act normativ pentru care Guvernul intenţionează să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului în 19 martie, este “nerealist, discriminatoriu şi nefuncţional”. Călin Ispravnic, preşedintele APP,  acuză că guvernanţii văd proprietatea drept “un moft”, continuând “seria abuzurilor faţă de foştii proprietari”, cărora nu le vor da bani, ci puncte pentru casele confiscate de comunişti. În plus, reprezentantul proprietarilor îşi exprimă mirarea că Executivul apelează la asumare, când Puterea are 70% majoritate în Parlament. De asemenea, USL a avut timp berechet pentru o dezbatere publică pe această temă fierbinte, dar nu a făcut-o, aşa cum nu vrea nici în Parlament o dezbatere a legii.

APP consideră că, pe principiul “boală lungă, moarte sigură”, varianta legislativă pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea demonstrează că “nu se doreşte rezolvarea problemei, ci amânarea ei la nesfârşit”, iar lege de o asemenea importanţă ar fi trebuit să treaca prin Parlament şi să fie supusă unei dezbateri publice.

Într-adevăr, la 70% majoritate USL în Parlament, este cel puţin ciudată această asumare. În plus, proiectul nu a fost supus dezbaterii publice.

“Statul a întreţinut de 20 de ani iluzia că proprietarii îşi vor recupera imobilele confiscate, iar noul proiect de lege a fost anunţat de prim-ministru în data de 4 martie, parcă pentru a marca un nou seism care să cutremure din temelii încrederea propietarilor în acest stat”, este de părere preşedintele APP.

CEDO a acordat o amânare, iar Guvernul nu a folosit-o pentru dezbaterea publică

Călin Ispravnic aminteşte că “şi Legea nr. 247 din 2005 (considerată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), în mai multe hotărâri de condamnare a României, ca fiind neoperaţională) a urmat aceeaşi procedură accelerată a asumării răspunderii”.

“Consecinţele acestei măsuri luate în grabă se întind până în zilele noastre. CEDO a obligat România să modifice acest act normativ, deoarece l-a considerat nefuncţional (prin hotărârea pronunţată în cauza Atanasiu şi alţii împotriva României, la 12 octombrie 2010). Altfel spus, măsura luată în 2005, prin adoptarea pe calea asumării răspunderii Guvernului a Legii nr. 247 din 2005, s-a întors ca un bumerang împotriva României”, insistă Călin Ispravnic.

Liderul APP arată că autoritatile române au avut la dispoziţie 2 ani şi jumătate, termen acordat de CEDO, pentru implementarea unui sistem funcţional şi eficient de restituire a proprietăţii. Au asteptat însă trecerea timpului pentru a elabora acum, în ultimul moment, un proiect de act normativ care nu va fi supus vreunei discuţii publice sau dezbateri în Parlament”, reclamă el.

Ispravnic arată că, în timp ce Guvernul îşi asumă răspunderea, “proprietarii rămân în aşteptarea unor puncte care să le mai rotunjească puţin . . . punctul de pensie”: “Puncte, puncte şi… multă răbdare! Atât poate promite actuala guvernare”.

Comisii noi, pentru blocare

Totodată, potrivit liderului APP, actualul proiect de lege impune “termene scurte, de 3 până la 5 luni, doar pentru completarea dosarului de către proprietari”, în timp ce, pentru autorităţi, termenele sunt mai lungi, cu multe amânări şi suspendări.

Guvernanţii nu se dezic nici de această dată de meteahna “dacă vrei să distrugi ceva, creează o comisie”, insistă Ispravnic. El îşi exprimă temerea că noile organismele vor fi înfiinţate special să îngreuneze sistemul de retrocedare început după anumite reguli schimbate în timpul jocului. Printre acestea, va fi şi “comisia locală pentru inventarierea terenurilor disponibile în vederea retrocedării” din care nu va lipsi primarul şi un reprezentant al prefecturii.

“Pâna când se constituie comisiile şi sunt întocmite situaţiile centralizatoare, se suspendă soluţionarea cererilor (emiterea titlurilor, punerea în posesie) şi orice alte proceduri administrative în domeniul retrocedării bunurilor. Dacă membrii comisiilor vor avea opinii diferite, nu vom putea face altceva decât să aşteptăm. Sfidând orice principii constituţionale privind separaţia puterilor în stat, proiectul hotărăşte că va fi suspendată chiar şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti în materia fondului funciar”,  mai avertizează preşedintele APP.

Acces limitat la justiţie

Călin Ispravnic consideră că, prin proiectul de lege, se doreşte şi limitarea accesului la justiţie. “Până acum, persoanele ale căror notificări formulate în temeiul Legii nr. 10 din 2001 nu au fost soluţionate se puteau adresa tribunalului, însă guvernanţii propun ca sesizarea instanţei să se poată face după expirarea termenului când ar fi trebuit soluţionată notificarea sau în 30 de zile de la comunicare, dacă soluţia este nefavorabilă. Dacă însumăm termenele prevăzute în proiectul de lege, ajungem la concluzia că toate notificările ar trebui soluţionate până în iunie 2017 (aceasta dacă suspendările legale nu vor depăşi aşteptările). Ţinând cont de faptul că în România nu a fost definitivat cadastrul general, situaţiile centralizatoare nu vor fi întocmite prea curând”, atrage atenţia Călin Ispravnic.

El insistă că proiectul legislativ instituie regula soluţionării cererilor în ordinea în care au fost acestea înregistrate la instituţiile competente. Pe de altă parte, “dacă imobilele pot fi restituite în natură, va avea prioritate acest mod de soluţionare”.

“Şi până acum era la fel, însă realitatea a dovedit că proprietarii au întâmpinat diverse forme de împiedicare a retrocedării. Situaţia devine şi mai complicată însă pentru cei care nu mai pot obţine bunul în natură”, arată preşedintele APP.

Discriminaţi faţă de cei care “s-au descurcat să intre în faţă”

Ispravnic explică faptul că “în mod discriminatoriu faţă de cei cărora li s-au acordat despăgubiri până în prezent, evaluarea proprietăţilor se va face diferit”. “Nu vor mai fi expertize care să ţină cont de standarde internaţionale de evaluare”, ci “vor fi avute în vedere grilele notarilor publici din acest an”.

“Inechitatea este evidentă dacă vom compara imobile evaluate în perioada 2008 – 2009 având în vedere preţurile de atunci şi ce s-ar putea obţine acum pentru acelaşi bun, potrivit grilelor notariale”, mai spune liderul APP.

El concluzionează că “dacă unii, fie ei cumpărători de drepturi litigioase sau nu, s-au descurcat să intre în faţă şi au primit deja despăgubiri,  ceilalti mai au încă mult de aşteptat”. “Vor primi un număr de puncte, în funcţie de valoarea bunului pe care l-au avut şi ar putea participa, cu aceste puncte, la o licitaţie în care să cumpere alt imobil din listele alcătuite de autorităţi. “Ne simţim parcă pe tabla de Monopoly, în timp ce autorităţile se joacă cu nervii şi răbdarea celor care constată că viaţa nu îi mai aşteaptă să îşi vadă cererile soluţionate”, conchide Călin Ispravnic, preţedintele APP.

Amintim că proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate, analizat în primă lectură în şedinţa de Guvern de miercurea trecută,  prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de 3 ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU