Printr-o scrisoare deschisă transmisă, marţi, Guvernului, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Transporturilor si Ministerului Economiei, Asociaţia Transportatorilor Rutieri în Construcţii (ATRC), membră fondatoare a Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită demararea cat mai urgenta a demersurilor privind stoparea Proiectului de Ordonanta privind instituirea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, expus dezbaterii publice de Ministerul Finantelor Publice.
Redăm integral conţinutul scrisorii deschise:
“Referitor la solicitarea primita din partea dumneavoastra cu privire la exprimarea unui punct de vedere vizavi de Proiectul de Ordonanta privind instituirea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, expus dezbaterii publice de Ministerul Finantelor Publice, va comunicam opinia asociatiei noastre, pentru care consideram ca este necesara demararea cat mai urgenta a demersurilor privind stoparea acestui act normativ.
Avand in vedere ca majoritatea membrilor nostri nu se ocupa doar cu transportul de materiale de constructie, ci si-au extins activitatea si in domeniul extractiei agregatelor minerale de balastiera, credem ca suntem in masura sa catalogam drept gluma acest proiect impovarator de taxe asupra operatorilor economici din industria extractiva.
Observatiile care trebuie facute sunt si trebuie relevate inca din „Nota de fundamentare” a actului normativ, dupa cum urmeaza:
1. Ce cauta in „nota de fundamentare” urmatoarea argumentatie: „….Resursele naturale sunt în general neregenerabile sau greu regenerabile (cazul resurselor forestiere) şi exploatarea lor trebuie făcută raţional….” .
Cu “resursa forestiera” nu se ocupa ANRM si nici Legea 85/2003 (vezi Sectiunea 5.1 ,impact asupra Legislatiei nationale – nu numai ANRM va da un Ordin, mai da si Ministerul Apelor si Padurilor).
2. De ce sunt excluse gazele naturale? Conform „Notei de fundamentare”, logica acestui act normativ, printre altele este: „…corespunzător importanţei şi caracterului neregenerabil al resurselor naturale, constând în instituirea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale”.
Pai, daca este „corespunzator importantei si caracterului neregenerabil…” , atunci exact „gazele naturale” alaturi de „petrol” sunt pe primul loc in ierahia „neregenerabilitatii”, adica neregenerabile absolut!
3. Instituirea acestei taxe suplimentare va introduce discriminare pe piata concurentiala a produselor de balastiera, a materialelor de constructii. In prezent, apropos de punctul 1 din nota de fundamentare, producatorii de balast de rau (balastierele care extrag din albiile minore cantitati in limita gradului de regenerare pe tronsonul respectiv) sunt taxati dublu exact la cantitatea de resursa consumata:
a. pe de o parte de catre ANRM, pentru taxa de exploatare (25.000 lei/kmp) si redeventa miniera (0,4 euro/mc extras geologic),
b. pe de alta parte, de Agentia Nationala Apele Romane, prin chiria pe suprafata de exploatare (negociabila – in medie 0,3 – 0,4 euro/mp de albie minora) si prin taxa de „servicii”(?!) calculata la acelasi „metru cub” de productie, in medie 1 euro/mc.
Pe de alta parte, agentii economici care extrag balast de rau din terase (cariere de balast) nu mai sunt supusi acestor din urma taxe. Poate de aceea afirmatia din „Nota de fundamentare” : „…De asemenea, este de evidenţiat că în cazul unor resurse, redevenţele plătite nu sunt conform activităţii, existând, ca de exemplu produsele de balastieră, cantităţi extrase fără a fi înregistrate în mod oficial” este efectul taxarii abuzive, duble, care nu functioneaza pe nicaieri in vreo tara UE – asta in cazul in care afirmatia de mai sus este fundamentata, pentru ca nu ofera date statistice relevante, procente din productia totala consumata la nivel national etc. etc.
4. In afara de impactul negativ major asupra pietei materialelor de constructii, aceasta suplimentare are ca feed-back un impact major si negativ asupra Bugetelor de investitii. Argumente:
a. Majoritatea investitiilor publice din Romania (constructii civile si industriale), si nu numai, incorporeaza materiale de constructii de natura balastului (sorturi de balastiera, piatra de cariera etc.). Or, impactul direct asupra Bugetului de investitii, prin cresterea costurilor materialelor incorporate direct, este evident. Simplist, romanii au o vorba: „Ce iei pe mere dai pe pere”!…Nu este momentul sa detaliem impactul major asupra Bugetelor de investitii. Este ceva mai complicat, poate si de aceea avem costuri mari pe km de drum sau km de autostrada – ca sa nu mai vorbim si de alte edificii si lucrari de arta.
b. Costul materiei prime “balast” atrage in mod direct majorarea costurilor produselor prelucrate si derivate – „beton”, spre exemplu -, astfel incat profitul agentilor economici care confectioneaza betoane sub orice forma trebuie sa ramana constant procentual, pentru a se putea asigura sustinerea in timp a activitatii etc.
Asadar, este inexacta premisa ca impactul asupra mediului de afaceri, asupra Bugetului de Stat este nesemnificativ, cel putin in aceasta „materie” – produse de balastiera – acest impact este profund negativ si semnificativ.
Daca se doreste, intr-adevar, adoptarea unor reglementari care sa ajute mediul de afaceri pe piata materialelor de constructii, cu consecinte benefice asupra veniturilor din taxe, (conform premisei din Nota de fundamentare -„…Aceste circumstanţe impun adoptarea, unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei, şi o contribuţie a agenţilor economici din domeniu la efortul general de dezvoltare a ţării…”), atunci cea mai potrivita reglementare ar fi separarea resursei de balast neregenerabila din terase, fata de resursa de balast constituita din aluviunile mobile ale albiilor minore.
Prima sa fie administrata de Stat, prin A.N.R.M., iar cea de-a doua sa fie administrata tot de Stat, prin A.N.A.R. Avem exemplul apelor minerale: apa minerala carbogazoasa sau plata, administrate de Stat prin A.N.R.M.-APEMIN, si apa de izvor pentru consum, administrata de Stat prin ANAR.
Acest lucru ar evita dubla taxare asupra unor produse comercializabile pe aceeasi piata de profil, ar despovara agentii economici si ar elimina situatii de cele „evidentiate (?!)” in „Nota de fundamentare” a proiectului de Ordonanta de Guvern si s-ar creea si locuri de munca.
5. In ceea ce priveste textul Proiectului de OG, trebuie sa subliniem urmatoarele principii care se incalca si afecteaza toti agentii economici si operatorii minieri, intr-o masura mai mica sau mai mare: Acest proiect de OG contravine insasi preambulului din Legea Minelor nr 85/2003 (cu modificarile si completarile ulterioare), respectiv :
„ Parlamentul României adoptă prezenta lege.Prezenta lege reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România, stimulând valorificarea resurselor minerale, proprietate publică a statului. Legea asigură maximă transparenţă activităţilor miniere şi concurenţă loială, fără discriminare între formele de proprietate, originea capitalului şi naţionalitatea operatorilor. Investiţiile în domeniul minier sunt încurajate prin facilităţi de ordin fiscal şi administrativ, fiind libere de orice constrângeri în ceea ce priveşte recuperarea investiţiilor şi utilizarea profitului realizat.”
Acum, ca sa ne limitam numai la operatorii economici care produc balast si piatra de constructii, in Cariere de balast, Cariere de piatra si Balastiere, vom face o minima observatie asupra textului OG:
Textul spune:
“Art.1……Sub incidenţa acestei taxe intră şi operatorii economici care au licenţe de exploatare a resurselor menţionate dar a căror activitate principală nu corespunde acestor coduri CAEN.”-1 Adica acesti operatori extrag resursa naturala (argila, nisip, pietris, piatra etc.), platesc redeventa la cantitatea de „Extras geologic” si dupa aceea, in activitatea principala, conform cod CAEN, prelucreaza materia prima extrasa si fabrica materiale ceramic – caramida, tigla, BCA, sorturi de balastiera, sorturi de piatra concasata etc din care obtin venituri. La aceste venituri li se calculeaza taxa de 0,5%.
Pe de alta parte, alti operatori au licenta, extrag materia prima si o incorporeaza in „produsul” activitatii principale a operatorului respectiv (conform CAEN): in drumuri, mixturi asfaltice, betoane constructii si obtin venituri luate in considerare la cifra de afaceri, taxabile cu 0,5%, conform Art 2: “Art. 2 – (1) Taxa specială este de 0.5% aplicată la veniturile obţinute de operatorii economici prevăzuţi la Art.1 alin. (1) care sunt luate în considerare la stabilirea cifrei de afaceri potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, respectiv veniturile din activităţile principale pentru operatorii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară”.
De asemenea, textul Proiectului de OG spune: “Art. 3 – (1) Operatorii economici prevăzuţi la Art.1 alin.(1) calculează, declară şi plătesc lunar taxa specială asupra veniturilor obţinute, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează această taxă”. Or, este evident pentru orice om de buna credinta ca, in situatia de astazi din piata materialelor de constructii, ca si pe orice alta piata fiscalizata, „venitul obtinut”(venitul fiscalizat) se obtine pe baza facturilor emise, nu neaparat si incasate.
De regula, platile pot fi la 15, 30, 60 zile (uneori chiar mai mult), astfel incat operatorul economic este pus in situatia de a plati prompt, la fiecare 25 ale lunii urmatoare, 0,5 % din venit (cel putin operatorii romani, care trebuie sa se conformeze „regulilor fiscale” din Romania, factura emisa este exigibila ca venit odata ce ai emis-o, nu cand ai incasat-o).
Gluma nesarata, daca n-ar fi adevarata
Trebuie sa evidentiem inca odata ca acest „Proiect de O.G.”, ar fi o gluma nesarata daca n-ar fi adevarata, insa asa este: chiar cea mai sinistra masura fiscala care s-ar putea impune, cu un impact dezastruos asupra operatorilor economici care pun in valoare resursele naturale, cel putin cele utilizabile in piata materialelor de constructii, care ne este familiara.
Consideram ca se poate trage lesne concluzia ca acest document este „emanat” (izvorat) daca nu din rea credinta, atunci din prostie!… Nu stim ce alta observatie pertinenta poate fi facuta asupra acestui text, intrucat el este improductiv in raport cu premisele din Nota de fundamentare, deci inutil in integrum si va avea un efect pervers asupra mediului de afaceri din domeniul exploatarilor resurselor minerale – materiale de constructii. Acest proiect nu s-ar fi nascut decat in cazul necunosterii situatiei reale.
Astfel, va vom prezenta in continuare procedura de obtinere a drepturilor de exploatare a agregatelor minerale:
Prima etapa consta in participarea la licitatie cu Apele Romane, pentru obtinerea unui perimetru. Dupa castigarea licitatiei, se semneaza un Contract, valabil 2 ani. De la acest moment se plateste chiria lunara.
Urmeaza obtinerea Avizului de gospodarire. Pentru aceasta este nevoie de un dosar care contine urmatoarele:
1.Cerere de solicitare aviz cu:
a) docum. tehnica pentru fundam. cererii cu studio tehnic zonal
b) inform. cu intentia de solicit. aviz GA la Primarie
c) anunt ziar (2 sapt.) – inform. de solicit. aviz = 125 Ron
d) solicit. punct de vedere SC AQUAPROIECT SA
-raspuns SC AQUAPROIECT S.A
e) solicit. punct de vedere SC “ISPH” SA
– raspuns SC “ISPH” SA Bucuresti
f) acordul Primariilor locale pentru accesul pe drumul de exploatare pana la zona de extractie. Acest document se obtine contra cost, conform deciziei fiecarui Consiliul Local in parte (sau poti fi respins in cazul in care interesul financiar al consilierilor este mai presus decat interesul pentru bunastarea localitatii)
2.Deplasare in teren cu un delegat de la ABA Buzau si SGA ptr. Proces Verbal de verificare perimetru
Acordul Primariilor locale pentru accesul pe drumul de exploatare pana la zona de extractie. Acest document se obtine contra cost.
Permisul de exploatare. Pentru obtinerea acestui document, care este valabil 1 an de la depunerea documentatiei complete, se parcurge urmatoarea procedura:
1. Se inainteaza scrisoare comanda de verificare a perimetrului cu fisa de localizare din Ordinul ANRM 94/2009 – Ordin de Plata sau Factura pentru verificarea Perimetrului (160 Ron)
2. Scrisoare comanda pentru acordare permis cu:
a) memoriu tehnic (anexa 1, punctul A la ordin 142/2010)
b) OK-ul de verificare si aprobare perimetru
c) Ordin de Plata cu valoarea taxei de exploatare (25.000 lei/km patrat)
d) certificat de atestare fiscala (original sau copie legalizata)
e) avizul de gospodarire a apelor
f) acord de reabilitare drumuri, incheiat cu Primaria
g) solicitare APM- perimtrul nu se supune evaluarii Impactului
-raspuns A. P. M. (sau Acord, Autorizatie de mediu)
h) solicitare acord APM-nu este zona cu rezervatie naturala
– raspuns Agentia de Protectia Mediului
i) solicitare acord ABA-nu este zona de prot. sanit. si hidrol.
– raspuns ABA Buzau
j) solicitare acord Directia judeteana-nu este zona cu monumente
-raspuns Directia judeteana ptr. Cultura
k) lista personalului de specialitate atestat implicat in exploatare
3. Nota de constatare intocmita de CIT
4. Depunere permis si nota la ANRM Bucucresti pentru verificat si semnat
5. Achitat 2.445 Ron, eliberare permis (Ord. 138/15.09.10-Anexa 2)
IV. Autorizatia de gospodarire a apelor
Ptr. obtinerea unei noi autorizatii de gospodarire a apelor
1. Cerere de solicitare autorizatie cu:
a) documentatia tehnica pentru fundamentarea Cererii
b) copie permis de exploatare
f) acord de reabilitare drumuri, incheiat cu Primaria
Abonament de utilizare/expl. agregate minerale
Proces verbal predare perimetru cu SGA
V.ACORD DE MEDIU
Etapa I – Notificare, Ord.135/76/84/1284/10.02.10-Anexa I, cu:
a) plan situatie + plan amplasament
b) dovada achitare tarif la casierie (100 Ron)
c) Certificat urbanism eliberat in baza:
– solicitarii obtinerii certificatuli de urbanism
– plan cadastral
– aviz favorabil Primarie
– taxa certificat urban
Etapa II – in baza deciziei initiale, se solicita Acord mediu, cu:
a) memoriu tehnic si in format digital
b) dovada achitare tarif la casierie (400 Ron)
c) anunt public ziar local sau avizier primarie
Se emite Decizia etapei de incadrare.
VI. AUTORIZATIE DE MEDIU
Pentru obtinerea unei autorizatii de mediu:
1. Cerere tip de solicitare autorizatie cu:
a) fisa de prezentare si declaratie
b) plan de incadrare in zona
c) copie autorizatie de gospodarire a apelor
d) copie permis de exploatare
e) anunt public la ziar ptr. solicit. emitere AUM (40 Ron)
f) dovada achitare tarif la casierie (500 RON)
2. Proces Verbal de verificare perimetru cu delegat APM, in teren
Dupa cum se poate lesne observa, documentele obtinute au valabilitate, in marea lor majoritate, un (1) an de zile de la momentul depunerii dosarului. Cum insa, fara a avea pusa la punct toata documentatia mai sus prezentata, exploatarea nu este permisa, timpul curge, taxele trebuie platite (inca de la perfectarea Contractului cu Apele Romane), dar fara a se obtine venituri.
Asadar, in acest domeniu ar trebui implementate modificari de ordin legislativ cu privire la simplificarea acestor proceduri aberante in vederea asigurarii sprijinirii mediului de afaceri, asa cum ni s-a promis, in loc sa se instituie noi si noi taxe aberante.
In ceea ce priveste incasarea corecta a redeventelor miniere, coroborata cu stoparea evaziunii fiscale in domeniu, ar trebui facut un lucru extrem de simplu, dar extrem de important: circulatia tuturor marfurilor ce contin redevente miniere, accize si alte taxe transmisibile este obligatoriu sa se faca numai in baza unor documente cu regim special, in care aceste impozite sa fie mentionate separat, iar toti acei intermediari care sunt implicate in comercializarea acestor tipuri de marfuri sa fie avizati si autorizati de catre aceleasi institutii care avizeaza si controleaza producatorii.
Rezultatul va fi in beneficiul intregii economii nationale, prin simplul fapt ca pentru tot ce se construieste se va plati redeventa miniera, iar aceasta intra din nou in circuitul economic (venit incasat de stat = buget prognozat corect). De ce nu se doreste, probabil pentru ca, vorba lui Petre Tutea, la aceasta intrebare taranul roman raspunde aporetica simplu: „De-aia!”
Tot legat de discriminarea fiscala care incurajeaza constructiile ilegale este insasi faptul ca, in spatele persoanelor fizice se fac investitii de milioane de euro, scopul fiind acela de a construi fara acte de provenienta a marfurilor si de a impozita bunurile construite sub alt regim (adica la valoarea declarata si cu un impozit de 10 ori mai mic decat in cazul persoanelor juridice). Solutia ar fi instituirea unui prag maxim de investitii, pentru persoanele fizice care construiesc cu scop comercial.
Consideram ca materializarea acestui proiect ar fi un pas gresit facut de Guvern, in totala neconcordanta cu promisiunile de relansare economica facute in campania electorala si in care majoritatea romanilor a crezut cu tarie”.
Lorina Neagu
Secretar General FORT
Ilie Raduta
Presedinte ATRC
