Președintele Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea de aprobare a Memorandumului încheiat între statul român și The Rompetrol Group NV -semnat de premierul Victor Ponta şi reprezentanţii KazMunaiGaz la 15 februarie 2013 şi aprobat prin lege de Parlament, în 21 mai – prin care datoriile Rompetrol de 600 de milioane de dolari au fost reduse la 200 de milioane dolari. Amintim că demersul către CCR este ultimul pe care şeful statului îl poate face, după ce, în luna iulie, a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii respective. Pe 16 octombrie, Senatul României – for decizional – a respins în plen cererea președintelui. Ponta a declarat că dacă ştia că Băsescu va ataca memorandumul îl aproba prin ordonanţă de urgenţă, ca să poată intra în vigoare imediat.
Amintim că privatizarea Rompetrol s-a făcut în timpul Guvernului Ciorbea fără ca Dinu Patriciu să dea vreun ban pe compania de stat, iar în 2003, cei 603 milioane de dolari pe care omul de afaceri trebuia să-i achite statului au fost transformaţi de Guvernul Năstase în obligaţiuni cu o maturitate de 7 ani, adică până în 2010.
Însă Patriciu a fentat statul român şi a vândut Rompetrolul către KazMunaiGaz, în 2007, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari.
La termenul scadent, în 2010, compania kazahă a invocat criza economică şi a achitat numai 71 de milioane de dolari din cei 603 milioane datoraţi, deşi înţelegerea fusese aşa: ori toţi banii, ori statul român devine acţionar majoritar. Cum Guvernul Boc nu a acceptat banii cu ţârâita, a început un proces lung şi cu slabe şanse de izbândă.
Acum, Ponta zice că a obţinut un mare succes prin faptul că statul român va primi, potrivit Memorandumului, 200 de milioane de dolari din cei 600 de milioane. Compania kazahă promite că va crea un fond de investiţii de 1 miliard de dolari. De unde îi va avea nu se ştie, atât timp cât nu poate achita datoria de 603 milioane de dolari. În plus, documentul nu prevede sancţiuni în cazul neîndeplinirii obligaţiilor.
Argumentele lui Băsescu pe Constituţie
În motivarea sesizării către CCR, Băsescu arată că înțelegerea din Memorandum între Guvern şi Rompetrol prevede obligații în sarcina statului român – precum renunțarea la anumite litigii și la unele măsuri provizorii -, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară și realizarea unor investiții, dar fără vreo sancțiune juridică în caz de nerespectare a acestor obligații.
“Astfel, în situația în care partenerul privat nu își îndeplinește obligațiile asumate, normele legii sunt imprecise și nu prevăd sancțiuni exprese. Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecință, încălcarea dispozițiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: ‘În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie'”, atrage atenția Băsescu.
Şeful statului mai susține că, prin Legea de aprobare a Memorandumului se stabilește dinainte conduita procesuală a părților aflate în litigiu, “ceea ce este împotriva dispozițiilor Art. 124 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situație similară”.
“De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părților de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situații litigioase în general”, completează președintele.
Traian Băsescu amintește, în sesizarea către CCR, că cele două părți semnatare ale Memorandumului (statul român, în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul SC ‘Rompetrol Rafinare’ SA, și The Rompetrol Group NV), își asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group NV a unui pachet minoritar de acțiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al ‘Rompetrol Rafinare’ SA, deținut în prezent de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani.
“Ca o premisă a implementării tranzacției mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și măsurile administrative inițiate împotriva S.C. ‘Rompetrol Rafinare’ S.A. să înceteze”, arată președintele.
El precizează că cele două părți stabilesc constituirea unui fond de investiții kazah-român sub forma unei societăți cu structura acționariatului 80% The Rompetrol Group și 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.
“Așadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacției cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”, susține Băsescu.
De asemenea, șeful statului face referire la faptul că asupra respectivelor aspecte CCR s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060/26.11.2005.
“Acest Memorandum de înțelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: ‘o înțelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum și de ministere sau alte autorități ale administrației publice centrale cu alt stat, guvern, organizație internațională, respectiv cu instituții financiare sau alte entități ce nu au calitatea de subiect de drept internațional în domeniul economic, comercial, financiar și în alte domenii și care nu este guvernată de dreptul internațional public'”, afirmă președintele.
Stingerea litigiilor se putea realiza prin Hotărâre de Guvern
Traian Băsescu mai precizează că scopul înțelegerii dintre cele două părți este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă și finalitatea unei tranzacții.
“În situația de față, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacții între Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenței sale de administrare a proprietății statului. Totuși, Guvernul a ales calea unei inițiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înțelegerii aprobate de puterea legislativă, instanța de contencios constituțional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: ‘Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu'”, a adăugat Băsescu.
Parlamentul “și-a depășit competențele, invadând domeniul atribuțiilor executive”
Şeful statului mai atrage atenția că o competență a Guvernului este cea de a pune în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situația de față Parlamentul “și-a depășit competențele, invadând domeniul atribuțiilor executive”.
Magda SEVERIN
