Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului la reexaminare, în sensul respingerii, Legea privind aprobarea Memorandumului de înţelegere semnat la 15 februarie de Guvern cu reprezentanţii The Rompetrol Group N.V., prin care KazMunaiGaz va răscumpăra de la Ministerul Economiei, cu 200 milioane de dolari USD, un pachet de 26,69% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Şeful statului consideră că „stingerea litigiilor se putea face pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului”.
Mai pe româneşte, Guvernul Ponta s-a acoperit cu o lege în soluţionarea litigiului lăsat statului român de afacerea Rompetrol operată de Patriciu şi Tăriceanu în timpul Guvernului Ciorbea, cu girul Parlamentului, şi ulterior bătută în cuie de Guvernul Năstase, care a apelat şi el la Legislativ (la fel cum a procedat când a vândut Petromul).
Pe scurt: Patriciu a luat pe nimic Rompetrol, iar în 2003, Guvernul Năstase i-a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de 7 ani restanţele de 603 milioane de dolari ale companiei.
În 2007, omul de afaceri a vândut Rompetrolul către KazMunaiGaz, cu 2,7 miliarde de dolari. La termenul scadent, în 2010, compania kazahă a invocat criza economică şi a achitat numai 71 de milioane de dolari.
Acum, Ponta zice că a obţinut un mare succes prin faptul că statul român va primi, potrivit Memorandumului, 200 de milioane de dolari de la KazMunayGaz. În plus, compania va face în România un fond de investiţii, de 1 miliard de dolari, dar nu a precizat însă şi în ce perioadă.
Argumentele preşedintelui
Dar iată argumentele lui Traian Băsescu în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea: “Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai-sus amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» – S.A. să înceteze. De asemenea, cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Aşadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres, pentru realizarea tranzacţiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda. Această soluţie legislativă nu reglementează o relaţie socială generală, ci o prealabilă înţelegere, adică un acord de voinţă între The Rompetrol Group N.V. şi Guvern“.
De asemenea, şeful statului arată că “în situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului”.
“Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. În urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispoziţiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituţia României, deoarece şi-a arogat competenţa de legiferare, cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”, mai afirmă preşedintele Băsescu.
PDL şi PPDD au eşuat la CCR
Amintim că plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în 21 mai, cu 233 de voturi “pentru”, 63 de voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, proiectul de lege privind Memorandumul încheiat între statul român şi grupul Rompetrol.
Deputaţii PPDD şi PDL au anunţat atunci că au votat împotriva acestui memorandum, întrucât consideră că va aduce prejudicii statului român. În 29 mai, Opoziţia a atacat legea la Curtea Constituţională a României (CCR), dar obiecţia de necunostituţionalitate formulată de cei 80 deputaţi a fost respinsă, săptămâna trecută cu majoritate de voturi.
Pe modelul probat deja cu Statutul parlamentarilor, Traian Băsescu ar putea recurge însă la atacarea legii la Curtea Constituţională, cu argumente mult mai puternice decât PDL şi PPDD, dacă Legislativul nu va lua în considerare cererea sa.
Magda SEVERIN
