Preşedintele Traian Băsescu l-a somat, practic, pe premierul Victor Ponta, să modifice Art. 140 din noul Cod de procedură penală – ce va intra în vigoare la 1 februarie – care prevede că urmărirea penală va trebui începută înainte de interceptarea persoanei în cauză şi că persoanele vizate de interceptare vor trebui anunţat înainte. Premierul pare însă de neclintit, el arătând că Legea privind noul Cod de procedură penală a fost adoptată în 2009, de Guvernul Boc şi promulgată de Băsescu un an mai târziu. Şeful statului admite că “nu am înţeles în 2010 importanţa modificării Articolului 140” şi a promulgat legea (Legea 135/2010), dar spune că eroarea poate fi corectată. El precizează că a participat la şedinţa CSM din 6 ianuarie a.c., în care “s-a convenit ca observaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a doamnei Hăineală de la CSM şi a altor judecători din sistem să fie introduse într-o OUG care să fie adoptată înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, dar acest lucru nu s-a întâmplat”.
UPDATE 19.50: Victor Ponta: “Nu mă interesează prostiile și minciunile președintelui. Cred că a vrut să o lanseze pe doamna Udrea astăzi. Nu mă interesează”, a spus Ponta, la Palatul Victoria.
El a arătat de ce nu a luat în calcul o OUG pentru modificarea Codului de procedură penală.
“Pentru că Ordonanțe de Urgență în cazul modificării Codului penal și Codului de procedură penală nu a dat nimeni din 2009 încoace și Codul făcut de dl Boc și de dl Predoiu și promulgat de dl Băsescu cred că nu trebuia să aștepte ultima zi ca să spună că nu este bun. Dacă l-au făcut pentru corupți trebuie să spună dl Băsescu”, a afirmat premierul.
Am făcut o eroare, asta nu înseamnă că nu trebuie corectată
Preşedintele Traian Băsescu a menţionat însă că “juriştii de la Preşedinţie sunt constituţionalişti, nu sunt penalişti”, “iar eu însumi nu sunt un penalist, problema înţelegerii Art. 140 ţinând foarte mult de judecători şi procurori de penal”.
“Repet, asta nu înseamnă că nu trebuie corectată o eroare”, a adăugat el.
“Aşa cum pe 15 octombrie noaptea s-a elaborat o Ordonanţă de urgenţă pe care domnul Ponta a aprobat-o pe 16 octombrie, în şedinţa de Guvern, pentru a rezolva problemele de interese din Autoritatea Fiscală, din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de procedură penală”, a argumentat Traian Băsescu.
Preşedintele a atenţionat că “statul rămâne fără mijloace de a identifica şi preveni acte de genul următor: abuz în serviciu, trafic de influenţă, fraude fiscale, trafic de persoane, criminalitate transfrontalieră, comercializare sau tranzit de droguri pe teritoriul României, trafic de persoane”.
“Toate acestea se urmăresc prin mijloace tehnice. Or, din acest punct de vedere, Articolul 140 ia organelor statului român capacitatea de a prinde reţele sau oameni implicaţi în astfel de ilegalităţi”, a insistat Băsescu.
ÎCCJ, DIICOT şi DNA au cerut din timp modificarea, dar au fost ignorate
“Repet, îmi asum faptul că n-am înţeles în 2010 conţinutul Articolului 140, dar asta nu-l scuteşte pe domnul Ponta, care a primit toate semnalele de la Înalta Curte, de la DNA, de la DIICOT că trebuie aduse unele modificări Codului de procedură penală. Mai mult decât atât, o ordonanţă este necesară pentru a da modul unitar de interpretare a perioadei de tranziţie dintre cele două coduri”, a mai spus preşedintele.
El a acuzat apoi că “dacă prim-ministrul nu-şi asumă emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să corecteze neajunsurile Articolului 140 din Codul de procedură penală (aceasta, n.r.) este emblema corupţiei”.
“Are destule altele care l-au situat deja în sfera omului corupt, prin utilizarea actelor normative, ba pământuri la Consiliul Judeţean Brăila, ba modul cum a tratat problema Rompetrol, încercând să se ascundă, dar ascunzând corupţia, ba problema ASF. Toate acestea îl arată ca fiind un om corupt. Dar în cazul în care nu face urgent modificările care trebuie făcute la Articolul 140, el devine scutul oamenilor corupţi şi devine primul responsabil că n-a acţionat când putea să acţioneze”, adăugat Băsescu.
De ce reacţia târzie a lui Băsescu
Şeful statului a spus şi de ce reacţionează atât de târziu: “Pentru că tot timpul a fost această discuţie – în mod deosebit anul trecut şi anul acesta – şi tot timpul discuţia a fost că se va interveni legislativ printr-o ordonanţă de urgenţă. Iată că am ajuns în ultima zi şi premierul nu găseşte altceva de făcut decât să spună «Păi a fost din 2010». Da, domnule prim-ministru, s-a făcut o eroare. Cel puţin din partea mea. Din partea domnului Predoiu – şi poate acum aveţi explicaţia de ce nu-l susţin – el a negociat cu toată lumea în Parlament cum să arate Codul de Procedură Penală, iar când am înţeles acest lucru, mi-am dat seama că nu a fost un ministru al Justiţiei corect. Dar prim-ministrul Victor Ponta poate să corecteze această eroare iar eu îi cer public s-o facă”.
ÎCCJ şi DNA iau foc
Precizăm că ieri a avut loc şedinţa săptămânală a Guvernului, fără ca modificarea articolului cu pricina din Codul de procedură penală să fie operată. Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiţie (ÎCCJ) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au luat foc.
Astfel, președintele ÎCCJ, Livia Stanciu, vrea modificarea și completarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală înainte ca acestea să intre în vigoare.
“Consecvent punctului de vedere exprimat anterior, președintele ÎCCJ subliniază necesitatea modificării și completării noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală înainte de intrarea în vigoare a acestor acte normative. Începând cu 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, ÎCCJ a transmis Ministerului Justiției propuneri pentru modificarea și completarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncționalităților în activitatea instanțelor judecătorești la momentul intrării în vigoare a noilor coduri“, se arată într-o declarație postată joi pe site-ul ÎCCJ.
Instanța Supremă a propus, în principal:
* majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave
* modificarea dispozițiilor noului Cod de procedura penală care au drept efect crearea unor situații suplimentare de incompatibilitate
* stabilirea compunerii completului care soluționează contestația împotriva încheierilor prin care instanța dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății, alături de clarificarea unor dispoziții legale în scopul asigurării unei practici unitare.
DNA: Eficiența investigațiilor în cauzele de corupție va fi semnificativ diminuată
La rândul său, DNA avertizează că există un risc major ca eficiența investigațiilor în cauzele de corupție să fie semnificativ diminuată.
1. În primul rând, intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave. În prezent, aceste fapte sunt sancționate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare – cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripție se va reduce de la 15 la 5 ani.
“Având în vedere că multe înșelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârșite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulți ani de la săvârșire, prevederea din noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte. Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect”, se arată în comunicatul DNA transmis joi.
12 procese vor fi închise în 2014 şi 23 anul viitor deoarece faptele vor fi prescrise
Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod, iar în 64 de dosare aflate în curs de urmărire penală la procurorii anticorupție urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale din același motiv.
Totodată, susține DNA, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile și de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
2. “Dispozițiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoștință suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație.
Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect și trebuie anunțată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ceea ce lipsește de eficiență metode de investigație precum interceptarea comunicațiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire”, mai precizează DNA.
3. De asemenea, prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală, în condițiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.
“Astfel, după întocmirea unui raport de constatare, este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat. Noua reglementare încalcă principiul constituțional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligația de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru. În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor și care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare”, atrage atenția DNA.
4. Totodată, normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs și nu reglementează situația persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale conform vechilor dispoziții, ceea ce va genera dificultăți de interpretare în practică.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituția supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituție nu este suficient reglementat.
“Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA și DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiției în noiembrie 2013, în vederea inițierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupție. Până în acest moment, DNA nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate”, se mai arată în comunicat.
Raportul MCV, invocat
DNA amintește și faptul că Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, dat publicității în 22 ianuarie, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare.
Magda SEVERIN
