Preşedintele Traian Băsescu a declarat în această seară, la Palatul Cotroceni, că a primit la promulgarea Legea privind diminuarea cu 5% a CAS la angajatori dar că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, precizând că invită Guvernul la consultări. Şeful statului spune că reducerea CAS nu ajută cu nimic angajaţii şi că va produce un deficit de 18 miliarde de lei fondului de pensii, deoarece sunt cu 1 milion mai mulţi pensionari decât salarjaţi, astfel încât s-ar putea repeta situaţia din 2010, provocată de “măsurile nesăbuite” luate anterior de Tăriceanu, din motive electorale (deficit de 7-8% lăsat Guvernului Boc).
Băsescu crede că acoperirea deficitului de 5 miliarde de lei din reducerea CAS se va face fie din majorarea de 2-3 ori a impozitului pe proprietăţi, fie din “inventarea de noi taxe şi impozite”.
În plus, el estimează că rectificarea bugetară va fi şi anul acesta tot în minus, banii urmând a fi tăiaţi de la investiţii, aşa cum s-a întâmplat în 2012 şi 2013. Aceasta va însemna creşterea ratei şomajului.
Băsescu a făcut din nou apel la Guvern să ia măsuri pentru crearea de locuri de muncă, arătând că România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,4 milioane de pensionari.
Redăm integral declaraţiile preşedintelui:
“- Am primit la promulgare legea privind diminuarea CAS, dar am mari semne de întrebare privind oportunitatea acestei măsuri. Oportunitatea este legată de realitatea fondului de pensii. Avem un deficit pentru anul acesta de 12,3 miliarde de lei. Reducerea cu 5% a CAS-ului pentru societăţi adaugă la deficitul de 12,5 miliarde încă 5 – 5,5 miliarde de lei. Asta înseamnă un deficit la fondul de pensii de 18 miliarde de lei.
– Legea nu propune reducerea CAS la salariat, ci la societăţi, salariaţii nu au niciun avantaj. Îmi este greu să-mi imaginez cum va fi compensată creşterea deficitului fondului de pensii.
– În Parlament, premierul spune din îmbunătăţirea colectării de către ANAF. Ştim foarte bine că bugetul din 2013 a suferit 3 corecţii în minus din cauza necolectării conform planificării. Anul acesta, în primele 6 luni, cu toată taxa pe stâlp, avem un deficit de 2,4 miliarde de lei, deci rectificarea va fi din nou negativă. Nu văd de unde poate veni credibilitatea pentru ca peste noapte să se îmbunatăţească colectarea în aşa măsură încât să putem compensa cele 5 miliarde (pentru reducerea CAS – n.r.).
– Cred că Guvernul trebuie să aplice alte măsuri, care se vor duce din nou la populaţie, ca şi cele 35 de taxe introduse în acest an. Cred că una din ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul de 5 miliarde creat la fondul de pensii este creşterea de 2-3 ori a taxei pe proprietate. O altă sursă este mărirea taxelor actuale sau inventarea de alte taxe.
– O soluţie ar fi creşterea numărului de locuri de munca, dar din păcate vedem o scădere a acestora. O altă soluţie ar fi creşterea salariului, în conditiile în care România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,4 milioane de pensionari. Oricum avem un dezechilibru uriaş, mai mult de un pensionar pe salariat. Ar fi solutie mărirea salariilor, dar nu ar accepta nici firmele, nici bugetul de stat.
– O altă sursă este tăierea investiţiilor. Pe primele luni, investiţiile au scăzut cu 25%. Probabil că se va merge pe relocarea banilor către fondul de pensii, dar asta înseamnă diminuarea numărului de locuri de muncă.
– O alta soluţie ar fi accelerarea absorbţiei fondurilor, avem o situaţie dezastruoasă. Deja avem un risc de dezangajare consistent, de peste un miliard de euro. Sunt solutii, una mai proasta ca alta, plecând de la premisa că cele bune sunt greu de aplicat.
– Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării legii şi, din acest motiv, voi uza de articolul 86 din Constuţie şi voi invita Guvernul la consultări.
– Ar fi păcat să ajungem din nou în 2015 în situatia din 2010, tot ca urmare a unor măsuri nesăbuite ale unui premier, atunci Călin Popescu Tăriceanu. Tot măsuri electorale pe care românii le-au plătit extrem de scump.
– Vreau să înţelegeţi şi riscurile. Există un risc privind deraierea acordului cu FMI. Nu ar fi mare problema, marea problema e că pierderm top-up, cele 10% adăugate de UE la proiectele de fonduri de coeziune. Cât timp avem acord cu FMI, se adaugă 10% la contribuţia UE, ceea ce înseamnă că la autostrăzi şi căi ferate, unde contribuţia UE e 85%, acum este 95%.
– Riscurile sunt foarte mari, de aceea nu voi promulga legea până la o discuţie foarte serioasă cu Guvernul legată de modul în care se poate acoperi reducerea CAS, care e foarte bună pentru companii. Problema e să nu punem în risc stabilitatea macro a ţării”.
Magda SEVERIN
