Președintele Traian Băsescu a respins de la promulgare legea prin care primarii și președinții de CJ sunt reprezentanții orașelor și județelor în adunările generale ale Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), cerând Parlamentului reexaminarea ei. Şeful statului argumentează că actul normativ are impact negativ, diminuează activitatea ANI şi vine în contradicție cu recomandările din Raportul MCV.
Actul normativ adoptat de Parlament în 24 iunie ar salva peste 200 de baroni locali ce se judecă deja în instanţă după ce au fost declaraţi de ANI ca fiind în incompatibilitate sau în conflict de interese, deoarece se află în CA sau AGA ale companiilor de stat locale sau judeţene.
Premierul Victor Ponta şi mai mulţi lideri PSD au lansat în spaţiul public ideea că 1.200 din totalul celor 3.180 de aleşi ar avea probleme de integritate şi că statul ar cheltui sume enorme pentru organizarea de alegeri parţiale.
Însuşi şeful Guvernului admite că aceştia îşi vor pierde funcţiile, pentru că încalcă Legea 161/2003. Sentinţele nu pot fi altele, dovadă disperarea continuă a parlamentarilor de a schimba cu orice preţ legislaţia.
Încercările disperate ale Parlamentului
Nu este prima încercare de acest fel; iniţial, Parlamentul a vrut modificarea Legii 161 a incompatibilităţilor, dar oficialii europeni l-au tras de mânecă pe Victor Ponta. Anul trecut în august premierul spunea că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, îi va informa pe reprezentanţii Comisiei Europene asupra situaţiei incompatibililor.
Raportul MCV de la începutul lui 2014 arată însă că suntem campioni la conflict de interese.
Pe de altă parte, Victor Ponta este tras la răspundere de baronii care nu se lasă aşa uşor păcăliţi, fiind deja experţi în Codul Penal şi conştienţi că modificarea Legii 161 nu va opera retroactiv pentru cei declaraţi deja incompatibili sau în conflict de interese. Însuşi premierul admitea public acest lucru.
Şi, atunci, legiuitorii au încercat altă variantă: modificarea unui articol din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Numai că legea se loveşte din nou de Băsescu. Este drept că preşedintele ţării nu poate refuza decât o singură dată promulgarea unei legi, dar el mai are la dispoziţie o cale: sesizarea Curţii Constituţionale.
I-a ieşit până acum cu o altă încercare a Parlamentului de a-i salva pe incompatibili – de data aceasta pentru cei din Legislativ. Este de notorietate “marţea neagră” din decembrie 2013, când parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal, astfel că cei anchetaţi pentru fapte de corupţie ar fi avut şanse mari să scape de judecată, iar cei condamnaţi ar fi putut fi achitaţi.
CCR a declarat însă neconstituţională această prevedere din Legea de modificare a Codului Penal.
La fel i-a ieşit lui Traian Băsescu şi cu Statutul deputaţilor şi senatorilor, modificat în ianuarie 2013 în Parlament pentru a le acorda “aleşilor neamului” superimunitate. CCR a declarat incompatibil actul normativ, iar Legislativul a fost nevoit să scoată din lege prevederea respectivă.
Traian Băsescu avertiza însă că “parlamentarii corupţi nu se vor opri din încercarea de a modifica legea pentru a-şi acorda imunitate sporită”. Şi iată că acum aceştia încearcă să-i salveze pe baronii locali.
Argumentele pentru respingerea promulgării
Administraţia Prezidenţială precizează, într-un comunicat de presă, că șeful statului a semnat astăzi cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, pe care a transmis-o președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Președintele Traian Băsescu a precizat în cererea de reexaminare că prin legea aflată la promulgare, primarilor și președinților consiliilor județene (CJ) li se acordă calitatea de reprezentanți ai comunelor, ai orașelor, respectiv, ai municipiilor și județelor, în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilități publice. De asemenea, potrivit noii legi, primarii și președinții consiliilor județene își pot delega, prin dispoziție, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociației.
Încălcarea Legii administraţiei publice locale: Şeful statului arată că, potrivit legislației în vigoare (art. 37 și 92 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităților administrativ-teritoriale în asemenea asociații sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean în condițiile respectării regimului incompatibilităților și al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
“Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor și a președinților consiliilor județene în organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților”, a susţinut preşedintele Traian Băsescu.
Contradicţie cu recomandările MCV: Şeful statului a mai menţionat că, efectul noului text de lege este că Agenția Națională de Integritate (ANI) nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor și a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații.
“Considerăm că o asemenea opțiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenției Naționale de Integritate și vine în contradicție cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din anii 2013 și 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asigurare a integrității”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.
Blocarea combaterii corupţiei: De asemenea, seful statului arată că, în contextul necesității combaterii corupției și asigurării transparenței și a integrității în sectorul public, se impune menținerea acestei incompatibilități între calitatea de primar sau președinte al consiliului județean și aceea de reprezentant al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilități publice pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităților locale cu cele personale.
“Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuție imparțialitatea și obiectivitatea primarilor și a președinților consiliilor județene, creând premisele unui conflict de interese”, punctează Traian Băsescu în cererea către Parlament.
Preşedintele este de părere că este necesară crearea unui cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie și adecvat asigurării integrității în sectorul public.
“Avem în vedere faptul că, prin legea aflată la promulgare, se modifică Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, însă nu se face nicio trimitere la actul normativ ale cărui dispoziții sunt afectate, respectiv prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Apreciem că această modalitate de reglementare este de natură să creeze instabilitate legislativă și texte de lege echivoce”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului cere reexaminarea legii în sensul RESPINGERII ei.
Parlamentul, salvatorul aleşilor corupţi
Constatăm, aşadar, că Legislativul României a devenit prima instituţie a statului care încearcă să-i salveze pe aleşii corupţi. Dacă modificarea în acest sens a legilor nu le-a ieşit, parlamentarii izbutesc să blocheze Justiţia când este vorba despre cercetarea sau arestarea preventivă a colegilor lor din Senat sau Camera Deputaţilor.
În prezent se află în această situaţie 11 parlamentari, pentru care colegii lor au făcut scut împotriva DNA.
Cotidianul PUTEREA prezintă astăzi, pe prima pagină, cine sunt “Scutierii” parlamentarilor corupţi. Poate că, la alegerile din decembrie 2016, românii nu îi vor mai vota măcar pe aceştia, ei înşişi având probleme cu Justiţia – e drept că nu toţi.
Becali şi Chiuariu, vedetele Comisiei juridice a Senatului
Să ne amintim însă cine era membru în Comisia juridică a Senatului: Gigi Becali, care, după ce a fost ales, încerca să intimideze magistraţii spunând “Acum a venit şi vremea noastră!”. La puţin timp el a fost condamnat în două dosare şi se află acum la închisoare.
Tudor Chiuariu însă, condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, se află în continuare în Parlament şi votează legi, chiar dacă nu mai este preşedintele comisiei Juridice a Senatului.
Printre “vedetele” salvate de Senat sau Camera Deputaţilor – atât în comisiile juridice, cât şi în plen – sunt:
– Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în Guvernul Ponta dar şi în Guvernul Tăriceanu – perioadă în care a subminat economia naţională, potrivit DIICOT. Este în continuare senator.
– Vlad Cosma, deputatul PSD pentru care însuşi premierul a votat pentru a bloca demersurile DNA. Tatăl său, Mircea Cosma, baron PSD de Prahova, este trimis în judecată în acelaşi dosar.
– Marius Isăilă, senator PSD care îi dezbrăca în toalete pe cei de la care lua şpagă.
– Florin Popescu, deputat fost PDL, fost PMP, salvat de arest preventiv de Camera Deputaţilor şi pus de DNA sub control judiciar, dar tot votează legi.
– Laszlo Borbely, salvat definitiv de Camera Deputaţilor, a primit până la urmă NUP din partea procurorilor DNA.
– Victor Paul Dobre, deputat PNL, a fost salvat “la pachet” cu Borbely.
Nu trebuie uitat Liviu Dragnea, vicepremier PSD, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fraude la referendum. Cum faptele le-a săvârşit pe vremea când nu era parlamentar, ci numai baron PSD, nu a fost nevoie de votul Parlamentului-
Relu Fenechiu – la fel, nu a mai avut nevoie de scutul colegilor deputaţi, deoarece a comis fapte de corupţie înainte de a deveni parlamentar şi astfel a putut fi condamnat la 5 ani de închisoare.
Monica Iacob Ridzi, fost deputat PDL, acum deputat PPDD, a fost condamnată în 27 ianuarie a.c. de prima instanţă, la 5 ani de închisoare cu executare şi îşi aşteaplă sentinţa finală.
Magda SEVERIN
