Preşedintele Traian Băsescu a respins de la promulgare Legea de aprobare a OG nr. 26/2013, care majorează salariilor directorilor generali din companiile de stat neperfomante şi permite majorarea indemnizaţiilor membrilor AGA ale societăţilor în care statul e acţionar majoritar, precum şi asimilarea remuneraţiilor membrilor CA cu cele din companiile cu managament privat. Şeful statului a trimis Parlamentului joi, pentru reexaminare, actul normativ, după ce Camera Deputaţilor – for decizional – a aprobat ordonanţa în 22 octombrie.
UPDATE 1 aprilie 2014: Camera Deputaţilor – for decizional – a respins cererea preşedintelui, cu 195 de voturi “pentru”, 71 voturi “împotrivă” şi 76 de abţineri, adoptând Urdonanţa 26/2013 în forma iniţială. PSD a susţinut acest act normativ, în timp ce PDL a anunţat că va vota în favoarea cererii de reexaminare a preşedintelui.
UPDATE 23 noiembrie 2013: Premierul Victor Ponta susţine că dacă actul normativ nu va fi promulgat şi va fi declarat de CCR neconstituţional, “managerii îşi vor putea fixa salariile cât vor dori ei: 50.000 de euro, 100.000 de euro, 1 milion de euro“.
Din 2010, când Emil Boc a tăiat din privilegii, reprezentanţii în Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) au o indemnizaţie de şedinţă de 47 de lei, reprezentând 1% din indemnizaţia directorilor generali ai companiilor, fixată uniform la 4.700 de lei, cât câştigă şi un secretar de stat în Guvern. Excepţie fac doar managerii profesionişti, care îşi negociază salariul la numire, completânu-l prin bonusuri – o „scăpare” a lui Boc şi a pedeliştilor, de care clienţii de partid au beneficiat din plin.
De anul acesta însă, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită, iar prin OG 26/2013, şefii companiilor neperformanete pot câştiga tot atât cât managerii privaţi, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii.
Amintim că unele dintre aceste salarii au fost criticate acerb în mass-media, dar actualii guvernanţi au negat ori s-au făcut că plouă, invocând legea. În unele cazuri, lefurile depăşesc 10.000 de euro lunar.
Se ştie că în AGA, ca şi în CA-urile companiilor de stat, sunt numiţi clienţi politici – secretare, consilieri de miniştri, sponsori ai partidelor -, evident fără experienţă. Rareori mai „scapă” câte un specialist. Un singur inconvenient exista: sumele pe care le câştigau.
Odată rezolvată şi această problemă prin OG 26, s-au şi înscris pe listă „lipitorii de afişe electorale”. Astfel, mai mulţi secretari de stat din ministere şi doi consilieri ai premierului Victor Ponta au fost propuşi deja să facă parte din AGA sau CA de la Electrocentrale Bucureşti, Nuclearelectrica, Electrica, Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia.
Un singur manager privat din străinătate
Însă bătălia abia umează. La unele dintre cele 157 de companii de stat – la nivel naţional, deoarece la nivel local sunt mult mai multe – a fost instalat managementul privat – Transgaz, CFR, TAROM etc. -, dar un singur director general este străin de relaţii politice, Christian Heinzmann, de la TAROM, pe care şeful CA, Dan Pascariu, şi fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, l-au silit să semneze o hârie prin care să renunţe la 3 ani din cei 4 ai mandatului.
Până la urmă Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare iar noul ministru, Ramona Mănescu, nu i-a cântat în strună lui Pascariu. AGA i-a demis pe toţi membrii CA al TAROM şi a instalat alţii, iar Heinzman a fost lăsat să-şi termine tot mandatul.
Al doilea a fost demis după 3 luni
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă la CFR SA: Dimitris Sophocleous, numit manager la începutul anului, a rezistat numai 3 luni. În 15 aprilie, AGA i-a respins planul de management şi astfel a fost nevoit să demisioneze în bloc cu totţi cei din CA. În locul lui a fost numit unul de-al casei: George Micu, fostul director al CFR Marfă în perioada în care compania se îndrepta spre faliment, a devenit manager privat.
Motivaţiile lui Băsescu
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, solicitarea lui Traian Băsescu către Parlament vizează articolele 6 alin. 1 şi 14 alin. 1 şi 2 din OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.
Articolul 6 alin. (1) prevede că “operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, cu excepţia societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”.
Preşedintele cere fie modificarea acestui termen-limită, fie eliminarea sa, arătând că, pentru realizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli, este necesară convocarea cel puţin a unei AGA, iar potrivit Legii nr. 31/1990 termenul este de 30 de zile, astfel că operatorii economici nu vor avea timpul necesar.
Remuneraţiile cu cântec
Articolul 14 alineatul (1) al OG 26 dispune că “operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”.
“De regulă, mandatele de reprezentare în cadrul AGA sunt acordate de către autorităţile publice unor persoane ce au calitatea de angajaţi ai acestora, astfel că sunt deja remunerate de către respectivele autorităţi. Astfel, considerăm că remunerarea membrilor AGA nu este justificată, fiind necesară eliminarea sa din cuprinsul legii”, se arată în solicitarea preşedintelui.
Discriminare
Alineatul (2) al articolului 14 din Ordonanţă prevede stabilirea nivelului remuneraţiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în acelaşi mod în care sunt stabilite remuneraţiile prevăzute de aceasta.
“Având în vedere modul diferit de selecţie a acestor persoane, stabilit de OUG nr. 109/2011, considerăm că extinderea aplicării modului de remunerare stabilit de acest act normativ şi asupra unor operatori economici care nu l-au implementat constituie o discriminare ce nu poate fi justificată, astfel încât considerăm necesară abrogarea alineatului (2) al Articolului 14 din OG nr. 26/2013”, se arată în document.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
