La 22 de ani de la caderea regimului comunist si la 10 de la aparitia Legii 10/2001 autoritatile romane au solutionat prin restituire in natura numai 11,5% din cererile de recuperare a imobilelor nationalizate, iar acum proprietarii sunt pe punctul de a-si pierde orice sansa de a mai intra in posesia lor. Guvernul pregateste un act normativ care exclude retrocedarea si limiteaza despagubirile la 15% din valoarea proprietatii – acordate esalonat, in 10-12 ani. In acelasi timp, autoritatile care au trenat solutionarea cererilor raman nepedepsite si pe aceleasi functii de pe care nu urnesc nimic. Asa ca putinii care au apucat sa-si ia inapoi proprietatile se pot considera norocosi, iar ceilalti – inca o data pacaliti. De ce insa nu se restituie in natura imobilele confiscate, pentru ca statul sa nu mai plateasca niciun leu despagubire si sa incaseze impozite, guvernantii nu au explicatie, dar insista ca nu doresc discriminare intre cei cu despagubiri in bani, care ar primi 15%, si cei cu case de retrocedat, care le-ar obtine integral.
Pana acum au fost date solutii de restituire in natura in doar 23.382 de cazuri din totalul de 202.114 cereri. Numai in cazul a 17.351 de solicitari a fost insa vorba exclusiv de restituire in natura, ceea ce duce numarul solutionarilor de acest fel la sub 10%, potrivit datelor publicate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) la finele lui 2011.
Pentru 5.743 de situatii s-a aplicat restituirea in natura si in bani, iar pentru 288 de cazuri s-a procedat la restituirea in natura si compensare, astfel ca totalul despagubirilor in natura reprezinta 11,5% din cererile depuse.
Concret, 122.150 de solicitari – adica mai mult de jumatate dintre cererile de restituire – au fost respinse, redistribuite (23.489) sau nesolutionate (cele mai multe, 53.114). Cererile respinse se afla, in mare parte, pe rolul instantelor de judecata.
Restituirea in echivalent, preferata mai ales de cei care cumparau drepturi litigioase, s-a aplicat pentru 53.602 cereri de despagubire, adica un sfert din total.
In Bucuresti: 5.186 de retrocedari din 43.124 de solicitari
In Bucuresti au fost depuse 43.124 de dosare pe Legea 10, iar 42.468 sunt inca in lucru, potrivit datelor publicate de Primaria Capitalei. Au fost pusi in posesie 5.186 de proprietari sau mostenitori ai acestora , iar Administratia Fondului imobiliar a emis numai 2.971 de procese-verbale in acest sens.
Au fost emise 16.016 Dispozitii de Primar General (semnate de ultimii 3 edili: Traian Basescu, Adriean Videanu si Sorin Oprescu), care includ (alaturi de cele peste 5.186 de puneri in posesie) despagubiri sau respingeri. Cum nemultumitii s-au adresat justitiei, dosarele se considera inca “in lucru”.
16 miliarde de euro – despagubirile integrale in bani
Potrivit ministrului Finantelor, Bogdan Dragoi, despagubirea integrala in bani a fostilor proprietari ar costa statul 70 de miliarde de lei (16 mld. euro), din care 34 mld. lei ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile. Pentru “oamenii de rand” au fost calculate 2,9 mld. euro despagubirile ce le-ar reveni integral in schimbul caselor nationalizate.
Fostilor proprietari ai terenurilor agricole confiscate, statul ar urma sa le plateasca 11 mld. lei (2,5 mld. euro). La 20 de ani dupa aparitia Legii 18 a fondului funciar, din 63.308 dosare inaintate ANRP de prefecturi au fost solutionate, prin emiterea deciziei, 15.133 de dosare, iar 24.850 au ramas inregistrate.
Totodata, pentru despagubirea fostilor detinatori ai actiunilor la societati nationalizate de comunisti statul ar trebui sa platesca peste 7 miliarde de lei.
Argumentele guvernantilor pentru modificarea legii
Solutia cu acordarea a 15% din valoarea imobilelor ar proteja statul – care nu isi permite mai mult de atat – in fata “pericolului” CEDO. In caz contrar, Curtea Europeana a Drepturilor Omului ar putea trece la acceptarea imediata a solicitarilor depuse de cetatenii romani, iar toate aceste procese ar putea fi solutionate in 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel putin pe ESA. Or, o crestere a datoriei publice ar veni in contradictie cu principiile Pactului Fiscal.
Cat despre eliminarea restituirii in natura, Dragoi sustine ca prin mentinerea acestei forme de despagubire s-ar crea un tratament discriminatoriu intre persoanele care, prin recuperarea imobilelor, ar fi despagubite integral, in timp ce pentru despagubirile in bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Alte dosare de retrocedare, alte drumuri
Potrivit proiectului de lege, proprietarii deposedati in timpul regimului comunist ar trebui sa reia formalitatile de solicitarea a despagubirilor, prin depunerea unui nou dosar, de data aceasta in termen de 60 de zile, cu posibilitate de prelungire 30 de zile. Si nu pentru ca acestia ar avea sanse sa-si primeasca mai repede cei 15% din valoarea proprietatii, ci pentru ca autorii initiativei legislative doresc sa lase senzatia de operativitate.
Banii vor fi dati pe parcursul a 10-12 ani. “Despagubirile vor fi esalonate in transe egale, anual. Suma care va fi alocata pe an este de 531 milioane lei. Atat isi permite statul sa aloce, s-a avut in vedere in primul rand strategia fiscal-bugetara”, a declarat, la Guvern, Dorina Danielescu, presedintele ANRP.
Sumele prevazute in hotararile judecatoresti definitive si irevocabile si in titlurile de despagubire eliberate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, emise sau, dupa caz, pronuntate pana la data intrarii in vigoare a noii legi si neexecutate, vor fi achitate esalonat pe o perioada de 12 ani, tot in transe anuale, egale.
Despagubirile pentru cetatenii romani prejudiciati prin confiscarea bunurilor in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta vor fi si ele platite esalonat, in 12 ani, in transe anuale egale.
Despagubiri suspendate 6 luni, ANRP sesizat Parchetului
Initiativa legislativa vine exact la o luna dupa blocarea, de catre Guvern, a despagubirilor, pe o perioada de 6 luni. Reamintim ca premierul Mihai-Razvan Ungureanu a sesizat Parchetul pentru nereguli grave constatate la ANRP.
Vineri, primul-ministru a avut o intalnire la Palatul Victoria cu ministrul Finantelor, Bogdan Dragoi, si cu cel al Justitiei, Catalin Predoiu, pentru ultimele detalii asupra proiectului de lege ce urmeaza a fi votat saptamana viitoare, in sedinta Executivului, si trimis Parlamentului.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PALSU
