Guvernul a reorganizat astăzi, prin Ordonanță de Urgență, CNADNR SA (Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România), care își va schimba numele în CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), și a înființat Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA (CNIR), companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere.
CNADNR are peste 6.000 de angajați și un buget uriaș, din care nu a reușit anul acesta să dea niciun kilometru de autostradă.
Potrivit OUG, noua CNAIR va avea ca obiect principal de activitate întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare și altor elemente de infrastructură rutieră. Proiectele aflate în implementare, odată ce vor fi finalizate, vor fi transferate către compania de investiții nou înființată.
CNAIR va proiecta, construi, reabilita, moderniza și repara autostrăzile pe perioada de garanție tehnică. De asemenea, va construi drumurile expres, drumuri naționale, variantele de ocolire și alte elemente de infrastructură rutieră. Va executa lucrări în regie proprie și va coordona dezvoltarea unitară și echilibrată a infrastructurii de transport rutier. Va desfășura, de asemenea, activități de concesionare a spațiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor și a drumurilor expres.
“CNAIR, vechea CNADNR, se va ocupa de întreținerea drumuri naționale și a autostrăzilor. De asemenea, va gestiona proiectele aflate în curs până la finalizarea lor, adică încheie toate șantierele deschise azi, fie că sunt de reabilitare a drumurilor naționale, sau fie construcții de autostrăzi. Ca exemple, vă dau câteva: CNAIR se va ocupa de finalizarea autostrăzilor Sebeș-Turda, Lugoj-Deva, Gilău-Nădășelu sau Târgu Mureș-Ogra. În momentul în care aceste autostrăzi sunt finalizate se va decide ce se va întâmpla cu angajații care lucrează la aceste proiecte, având în vedere că de reconstrucție și proiectare se va ocupa cealaltă companie”, a precizat ministrul Transporturilor, după ședința Guvernului.
CNIR se va ocupa de proiectele noi
CNIR se va ocupa de proiectele noi – de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurarea confortului în trafic.
“Vă dau exemple: Centura de sud a Bucureștiului, Autostrada Sibiu-Pitești la care acum se face studiul de fezabilitate, Autostrada Târgu Mureș-Iaşi-Ungheni sau drumul expres Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani. Până la desfășurarea efectivă a activității CNIR pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR pe bază de protocol de colaborare, încheiat între cele două companii. Compania nouă, CNIR, va funcționa efectiv începând din anul 2017”, a explicat ministrul Transporturilor.
Sorin Bușe a mai spus că în urma acestei reorganizări procesul de restructurare la CNADNR “va continua dar numărul de posturi în sine nu este un obiectiv”. “O să conteze foarte mult funcția pe care CNAIR-ul o va efectua în continuare. Deci aceasta va determina numărul de poziții. Pot să adaug însă altceva: în acest proces de regândire şi de restructurare a fostului CNADNR, avem în vedere ca CNAIR să-şi asume în regie proprie proiecte mai ușoare, mai simple (…). Spre exemplu, drumul ocolitor Agigea-centura Suceava, o să mai fie și altele pe care o să le anunțăm care o să fie repartizate în teritoriu, încât CNAIR va avea și această nouă funcție, de proiecte mici, locale, care pot fi realizate repede, care răspund unor nevoi sociale foarte mari”, a completat el.
600 de noi angajați. Din 100 de posturi scoase la concurs au fost ocupate 14
Întrebat care va fi numărul angajaților din CNIR și ce salarii vor avea, ministrul Bușe a răspuns: “Noi estimăm că numărul de angajaţi al CNIR va fi între 400 şi 600, în funcţie de proiectele pe care le vor avea în derulare. Bineînţeles că această creştere va fi eşalonată. Se va începe până în ianuarie-februarie, când va fi operaţional cu un nucleu operativ care să poată să deruleze, de fapt, primul proiect o să fie Piteşti-Sibiu. Şi, vorbind de aceste salarii, există motive obiective: dorim ca această companie să fie competitivă pe piaţa naţională. Noi am făcut benchmarking de fapt cu ajutorul caselor mari, Price Waterhouse, şi dorim ca această companie să poată să tragă competenţe și oameni foarte bine pregătiţi profesional, tehnic, care să susţină acest demers foarte important”.
Ministrul Transporturilor a dat şi alte “detalii practice”: “CNADNR a scos la concurs 100 de posturi în luna mai a acestui an. La aceste 100 de posturi s-au prezentat 149 de candidaţi. Numai 14 au fost selecţionaţi. Deci, asta spune două lucruri. În primul rând în situaţia pe care o cunoaştem cu toţii au fost posturi de ingineri, de geologi, a fost o paletă foarte diversă de posturi. În primul rând, CNADNR nu a fost atractivă. Iar în al doilea rând, din cei care s-au prezentat la concurs 90% nu au fost suficient de pregătiţi. Deci noi dorim prin această salarizare să atragem oameni competenţi care sunt pe piaţă în acest moment. De asemenea, mai dorim altceva – şi asta vă spun în virtutea experienţei mele anterioare. Dorim ca oamenii pe care noi îi formăm să putem să îi păstrăm în 3 ani, 5 ani, când o să capete o competenţă profesională foarte bună. Am avut această experienţă în trecut, în care oameni formaţi în organizaţii în care au lucrat anterior au părăsit ţara pentru posturi în străinătate în această marjă de salariu, trei-patru mii de euro, care pentru România sunt bani mulţi, însă nu sunt deloc mulţi pentru cei care lucrează în afară”.
Iată ce prevede actul normativ de înființare a CNIR
“Capitalul social iniţial al CNIR este în valoare de 50.000.000 lei şi este subscris şi integral vărsat în numerar de statul român până la data de 30 noiembrie 2016, în calitate de acţionar unic care îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin Ministerul Transporturilor, în calitate de reprezentant legal al statului român.
Noua companie de investiții poate participa cu capital, în condiţiile legii, la constituirea de societăţi comerciale cu obiect de activitate similar sau conex, împreună cu persoane fizice şi/sau juridice, române şi/sau străine pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura rutiera. De asemenea, poate înfiinţa sucursale, reprezentanţe, agenţii şi alte asemenea subunităţi în ţară şi în străinătate, inclusiv în parteneriat cu Instituţiile Financiare Internaţionale, pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură de transport.
În ceea ce privește gestionarea proiectelor, CNAIR transferă către CNIR, în mod etapizat, pe o perioada de maximum 3 ani, proiectele de infrastructură de transport rutier.
Acestea sunt: modernizarea Centurii Sud Bucureşti; realizarea ring II Centura Sud Bucureşti; realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti; realizarea autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; realizarea drumului expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani.
Până la desfăşurarea efectivă a activităţii CNIR, pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR pe bază de protocol de colaborare încheiat între cele două companii.
Personalul CNIR este angajat pe bază de contract individual de muncă încheiat conform legii, numai prin concurs.
Sursele de finanțare ale CNIR sunt fondurile externe nerambursabile (pentru perioadele de programare 2007-2013, 2014-2020 și după 2020), sumele alocate de la bugetul de stat și alte surse legal constituite(împrumuturi publice sau de la instituții financiare internaționale). De asemenea, CNIR încasează lunar de la CNAIR un procent de 15% din valoarea rovignetei încasate, tarifelor de trecere a podurilor precum și din alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care le are concesionate, cu excepția veniturilor din concesiunile de spații de servicii și a veniturilor din închirieri.
Măsura guvernului de înființare a CNIR va conduce la dezvoltarea pe termen lung a reţelei trans-europene de transport (TEN-T), pentru funcționarea optimă a pieţei interne comunitare, în strânsă legătură cu realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 privind creşterea economică”.
Magda SEVERIN
