Probele biologice vor putea fi recoltate şi la locul accidentului, în ambulanţele cu echipaj cu medic ori autospecialele SMURD, în măsura în care nu se afectează acordarea asistenţei medicale de urgenţă sau de prim ajutor, precum şi dacă persoana implicată refuză transportul pe loc la o unitate sanitară sau starea sa de sănătate nu impune acest transport. Totodată, şoferii care nu transportă copiii cu centură de siguranţă sau în dispozitive de fixare în scaune speciale omologate riscă să fie sancţionaţi cu o penalizare de 3 puncte-amendă, de 270 lei, la care se adaugă 4 sau 5 puncte-amendă, adică 360 sau 450 de lei.
Aceste prevederi, pe lângă altele, apar în completările aduse Codului Rutier (OUG nr. 195/2002) de Guvern, prin Ordonanţa nr. 21 aprobată în 26 august a.c., pentru transpunerea parţială în legislaţia naţională a unei Directive a Comisiei Europene, adoptată în 27 februarie 2014.
OG 21/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 635 (pag. 2-5) din 29 august şi intră în vigoare peste 30 de zile, adică la sfârşitul lunii septembrie.
În privinţa locului unde se poate face recoltarea mostrelor biologice, Ordonanţa modifică alin. (1) al Art. 88 din Codul Rutier, astfel încât acesta va cuprinde şi prevederile potrivit cărora probele vor putea fi recoltate şi în ambulanţe având echipaj cu medic ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD).
Apoi se intoduc 3 alineate la Art. 88:
“(1.1) Medicul, asistentul medical sau persoana cu pregătire medicală de specialitate din echipajul ambulanţei sau autospecialei aparţinând SMURD, care intervine la evenimentele în legătura cu traficul rutier, poate recolta mostre biologice în măsura în care prin aceasta nu se afectează acordarea asistenţei medicale de urgenţă sau de prim ajutor, precum şi în situaţia în care persoana implicată într-un accident de circulaţie refuză transportul de urgenţă la o unitate sanitară sau starea sa de sănătate nu impune acest transport”.
Potrivit reprezentanţilor MAI, iniţiatorii actului normativ, această noutate a avut ca raţiune logică şi practică următoarele considerente: situaţiile practice în care la locul unui eveniment rutier se prezintă echipajul ambulanţei pentru a acorda îngrijiri medicale, fără a mai fi necesară deplasarea ulterioară a victimei la spital (inclusiv în situaţia în care aceasta refuză internarea); norma juridică din Codul de procedură penală [art.190 alin.(8)] potrivit căreia recoltarea trebuie făcută în cel mai scurt timp inclusiv de către o persoană cu pregătire medicală de specialitate.
“Apreciem că ambulanţele sunt spaţii în care se poate efectua recoltarea mostrelor biologice, reprezentând o parte constitutivă a instituţiilor medicale. În plus, în mod practic o astfel de reglementare are drept rezultat reducerea costurilor asociate operaţiunii de recoltare, simplificarea procedurii în sine şi asigurarea celerităţii desfăşurării activităţii, cerută în mod expres de art.190 alin.(8) din Codul de procedură penală. Menţionăm faptul că, în mediul rural, de exemplu, există situaţii în care recoltarea se poate face la o staţie de ambulanţă (aflată în aceeaşi localitate) fără a mai fi necesară deplasarea 30-40 km pentru efectuarea aceleiaşi operaţiuni la o unitate medicală în primul oraş”, explică reprezentanţii MAI.
Probele, transportate numai de poliţistul rutier
Alin. (1.2.) prevede ca operaţiunea de recoltare a probelor biologice să se facă numai în prezenţa poliţistului rutier, care va fi sigurul abilitat să le transporte la unitatea medico-legală, pentru analizele toxicologice (Alin. 1.3).
Permisul se returnează în cazul dezincriminării unei infracţiuni
Pe de altă parte, noua Ordonanţă prevede că o persoană careia i-a fost anulat permisul auto, ca urmare a condamnării pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, se poate prezenta la autoritatea competentă pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru eliberarea unui nou permis de conducere, fără a mai susţine examen şi cu prezentarea documentului care atestă o astfel de situaţie.
“Art. 116, alin (2.1.): În situaţia în care anularea permisului de conducere nu a fost dispusă până la depunerea cererii de restituire de către titularul permisului de conducere, condamnat definitiv pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în conditiile art. 4 din Codul penal, şeful serviciului rutier competent dispune restituirea acestuia, în baza documentului care atestă o astfel de situaţie”, se precizează în actul normativ.
Potrivit MAI, această propunere este fundamentată pe considerentul lipsei unui cadru legal adecvat în materie de contencios administrativ, în sensul inexistenţei unei prevederi care să confere autorităţii posibilitatea reexaminării actului administrativ (dispoziţia de anulare a permisului de conducere) după intrarea acestuia în circuitul civil şi producerea de efecte juridice (anulare permis, distrugerea documentului, comunicarea măsurii către alte autorităţi etc.).
“În acest context, precizăm că mai multe persoane s-au adresat instanţelor de contencios pentru anularea actelor administrative şi restituirea permiselor de conducere, interpretarea prevederilor art. 4 din Codul penal fiind foarte diferită cu privire la întinderea efectelor în materia altor acte sau sancţiuni decât cele penale”, argumentează iniţiatorii noului act normativ.
Şoferii, “arşi” pentru lipsa centurii la copii
O altă completare importantă adusă legislaţiei rutiere este la Art. 36, alin. (1), unde s-au adăugat 3 alineate prin care se sancţionează şoferii care nu transportă copiii în condiţii de siguranţă, astfel:
* 3 puncte de penalizare (270 lei) pentru “nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul de se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranţă sau sunt transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate”
* la care se adaugă 4 sau 5 puncte-amendă (360 sau 450 de lei).
Aceeaşi sancţiune o vor primi „conducătorii auto care transportă copii în vârstă de până la 3 ani în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă, cu excepţia celor destinate transportului public de persoane, precum şi a taxiurilor, dacă în acestea din urmă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă – alin. (1.3)”.
“Copiii cu vârsta de peste 3 ani, având o înălţime de până la 150 cm, pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă ocupă, pe timpul transportului, orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă”, mai prevede acest alineat nou.introdus la Art. 36.
Acelaşi articol prevede, la alin. (1.1.), că şoferii autovehiculelor cu locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă „trebuie să informeze pasagerii cu privire la obligaţia legală de a le purta în timpul circulaţiei pe drumurile publice”.
Potrivit iniţiatorului proiectului (Ministerul Afacerilor Interne), clarificarea procedurii de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de a purta centura de siguranţă, în cazul persoanelor minore transportate, este necesară întrucât actuala normă nu permite sancţionarea conducătorului de vehicul pentru săvârşirea faptei de către o persoană minoră, în realitate acestuia revenindu-i obligaţia de a se asigura că minorul este transportat în condiţii de siguranţă.
“Norma propusă instituie un mecanism concret de responsabilizare a conducătorului auto care transportă persoane minore, acestea neavând reprezentarea necesară a pericolului la care se expun în situaţia implicării vehiculului într-un eveniment rutier. Modificările referitoare la minori sunt conforme cu directivele europene”, spun reprezentanţii MAI.
Prin intermediul Directivei 2014/37/UE se urmăreşte reglementarea unitară la nivel european a obligaţiilor privind transportul copiilor şi tipurile de dispozitive de fixare în scaune pentru copii utilizate, astfel încât protejarea acestora să fie mai eficientă în cazul unei coliziuni. Directiva de punere în aplicare 2014/37/UE are termen de transpunere 20 septembrie 2014, mai precizează MAI.
Magda SEVERIN
