Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil proiectul de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică de Ministerului Justiției săptămâna trecută, privind suplimentarea organigramei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cu 50 de ofițeri și agenți de poliție judiciară detașaţi de la MAI, pentru înființarea unor structuri proprii de filaj, investigatori sub acoperire și recuperare a creanțelor. Amintim însă că premierul Victor Ponta a anunţat acum câteva zile că nu va fi de acord, pe motiv că Sănătatea şi Educaţia sunt priorităţile la capitolul suplimentări de personal. Totuşi, după ce nu a mai intervenit sau a fost de acord cu noile numiri la şefia Secţiei „Dosare Grele” din DNA în locul procurorilor Papici şi Alexandru, s-ar putea să se răzgândească şi în privinţa măririi organigramei acestei instituţii. În plus, dacă cei 50 de angajaţi vor reuşi să recupereze suma de peste 107 milioane de euro ce trebuie recuperată de la infractori, aceasta va fi mană cerească pentru bugetul de stat văduvit de incapacitatea ANAF de a colecta taxele (nu a reuşit anul acesta decât 48% din TVA).
Ministerul Justiției argumentează necesitatea suplimentării posturilor la DNA prin creșterea eficienței activității de urmărire penală a acestei structuri.
“Investigațiile în cauze de corupție se desfășoară în cele mai multe situații în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obțin beneficii și evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific impune folosirea de investigatori acoperiți și proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracțională sau identificarea și localizarea în teren a persoanelor cercetate. (…) Lipsa unor polițiști specializați în DNA impune ca procurorii să delege aceste activități către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficiența investigațiilor. Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităților investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative și creează riscuri cu privire la confidențialitatea operațiunilor, în condițiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri“, se arată în Nota de fundamentare care însoțește proiectul.
Totodată, creşterea gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni reprezintă un obiectiv specific asumat de statul român, iar analizele efectuate de Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni au indicat că, în prezent, organele fiscale reușesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparținând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal.
Peste 107 mil euro de recuperat
“În condițiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA — în 2012 instanțele au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în valoare de 107.365.000 euro, este esențial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracțiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicții, ceea ce îngreunează identificarea lor. Persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor care intră în competența DNA dețin în mod uzual bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obținute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituției confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigații financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de 5 ani anterior săvârșirii infracțiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obținute în aceeași perioadă”, a arătat MJ.
Mană cerească pentru bugetul de stat
Astfel, este necesară dezvoltarea în DNA a unei structuri specializate în efectuarea de investigații financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală și care să le asiste, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.
“O asemenea structură poate avea rolul unui proiect-pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcție de eficiența ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală. (…) Trebuie subliniat în mod special faptul că o astfel de măsură este menită să contribuie în mod direct la suplimentarea veniturilor bugetului de stat, prin recuperarea cu rapiditate și într-un procent mult mai mare a sumelor datorate către stat, costurile măsurii ar fi acoperite în timp inclusiv din aceste venituri suplimentare provenite din valorificarea produselor infracțiunilor”, a precizat inițiatorul proiectului.
Repartizarea celor 50 de posturi noi:
* Serviciul de recuperare a creanțelor – 20 ofițeri de poliție judiciară
* Serviciul de filaj – 12 ofițeri de poliție judiciară, constituiți în două echipe complete de supraveghere operativă
* Serviciul de investigatori sub acoperire – 18 ofițeri de poliție judiciară.
În condițiile în care aceste persoane vor fi detașate de la MAI, această din urmă structură va înregistra o economie cu cheltuielile de personal.
La estimarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupune înființarea acestor servicii: un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire; aproximativ 20 de autoturisme; tehnică de înregistrare audio-video; echipamente IT și telefoane mobile.
Magda SEVERIN
