Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) va fi mărită cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj şi de recuperarea creanţelor, potrivit articolului unic al proiectului de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică, joi, de Ministerul Justiţiei. Astfel, 50 de ofiţeri cu gradul de comisar-şef vor fi detaşaţi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), după cum urmează: 20 de ofiţeri de poliţie judiciară, pentru Serviciul de recuperare a creanţelor; 12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă, pentru Serviciul de filaj; 18 ofiţeri de poliţie judiciară, pentru şi Serviciul de investigatori sub acoperire.
În Nota de fundamentare a proiectului se precizează că cei 20 de ofiţeri din Serviciul de recuperare a creanţelor “vor efectua investigaţii financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de DNA (3.578 de dosare soluţionate în cursul anului 2012, în care au fost întocmite 234 rechizitorii şi au fost trimişi în judecată 828 inculpaţi)”.
Cheltuieli de personal nu vor fi, deoarece ofiţerii vor veni de la MAI, iar la estimarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupun noile servicii, respectiv un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire, aproximativ 20 de autoturisme, tehnică de înregistrare audio-video, echipamente IT şi telefoane mobile.
Organele fiscale, incapabile să recupereze sumele confiscate prin hotărâri judecătoreşti definitive
În Notă sunt prezentate şi raţiunile suplimentării numărului de posturi. Astfel, analizele efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni din Ministerului Justiţiei indică faptul că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal.
Peste 107 mil euro de recuperat
În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA (în 2012, instanţele judecătoreşti au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Confiscarea extinsă (a bunurilor ce nu pot fi justificate), greu de aplicat
Totodată, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa DNA deţin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituţiei confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de cinci ani anterior săvârşirii infracţiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, explică iniţiatorii proiectului.
“Aceste investigaţii presupun lucrători specializaţi, care deţin cunoştinţe şi au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală. În acest context, este necesară dezvoltarea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate”, se arată în Nota de fundamentare.
DNA are nevoie de structuri proprii de filaj şi investigatori sub acoperire
Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului de HG arată că analiza activităţii desfăşurate de DNA “a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală”.
“Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform prevederilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se menţionează în notă.
În acest context, lipsa unor poliţişti specializaţi în cadrul DNA impune ca procurorii să delege aceste activităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor.
“Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri. Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie”, susţin iniţiatorii proiectului.
Precizăm că în cadrul MAI este înfiinţată, în baza Legii nr. 161/2005, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), cu ofiţeri sub acoperire care au obţinut rezultate remarcabile în ultimii ani – daţi click pentru a citi bilanţul activităţii pe anul 2012 şi bilanţul activităţii pe anul 2011.
Multă lume face confuzie între DNA – din cadrul Ministerului Public – şi DGA, – din MAI -, poate şi pentru faptul că aceste structuri anticorupţie (DNA ste o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii, iar DGA testează integritatea personalului MAI – şi, evident, depistează cazurile de corupţi -, primeşte şi soluţionează împreună cu procurorii Parchetelor reclamaţiile cetăţenilor privind perceperea de mită de la funcţionarii statului, desfăşoară activităţi de poliţie judiciară etc) colaborează şi au acţiuni comune de filaj şi de prindere în flagrant în cazul luărilor de mită.
Amintim că, în 12 iunie a.c., Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca lucrătorii specializaţi ai DGA să efectueze, în afara activităţilor de prevenire şi de depistare a infracţiunilor de corupţie, şi acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000.
Magda SEVERIN
