Așa cum a anunțat încă de la adoptarea Legii de eliminare a celor 102 taxe propuse de Liviu Dragnea, președintele Klaus Iohannis a atacat astăzi la CCR actul normativ. Inițial, șeful statului s-a declarat nemulțumit de eliminarea taxei radio-tv, deoarece TVR și radioul public n-ar mai avea sursă de finanțare, însă odată cu aceasta sunt blocate toate celelalte taxe ce ar trebui să dispară de la 1 ianuarie 2017.
Este greu de crezut că, în cazul în care Curtea Constituțională a României (CCR) va decide modificarea legii, parlamentarii vor veni la muncă în plină campanie electorală să pună în acord actul normativ cu decizia judecătorilor constituționali.
În sesizarea transmisă CCR, Iohannis nu face referire numai la taxa radio-tv, ci și la timbrul de mediu și taxele consulare.
Redăm pasajul din sesizare referitor la timbrul de mediu (taxa auto):
“Prin art. XII din legea supusă controlului se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
Conform art. 1 alin. (2) din acest act normativ, timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. Altfel spus, timbrul de mediu reprezintă o sursă de finanţare pentru programele de mediu din România, aflate în derulare și cofinanţate prin acest fond. În prezent, Administraţia Fondului asigură gestionarea Fondului pentru mediu şi, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2013 îndeplineşte atribuţii privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, în sensul asigurării cofinanțării publice corespunzătoare valorii totale a costurilor eligibile pe program, stabilită potrivit acordurilor de program.
În concluzie, prin eliminarea timbrului de mediu sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile, astfel că se impunea pe de o parte, identificarea măsurilor compesatorii necesare respectării angajamentelor asumate şi, pe de altă parte, identificarea unei măsuri de descurajare a poluării.
În plus, abrogarea integrală a acestui act normativ înlătură temeiul legal al restituirii taxelor încasate cu încălcarea normelor dreptului Uniunii. și, implicit, constituie o nerespectare a prevederilor constituționale invocate mai sus.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2013 „contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent, în termenul de prescripţie prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
Învederăm că la această formă a art. 12 din O.U.G. nr. 9/2013 s-a ajuns ca urmare a armonizării legislaţiei naţionale cu hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele C-76/14 Manea, şi C-331/13 Nicula, prin Ordonanța Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule”.
Președintele invocă încălcarea Constituției prin nerespectarea principiului separației puterilor în stat dar și a altor legi fiscale, deoarece Parlamentul nu a indicat nici sursele de finanțare care să înlocuiască neîncasarea pe viitor a celor 102 taxe.
Textul integral al sesizării poate fi vizualizat AICI.
Magda SEVERIN
Foto: Klaus Iohannis, la depunerea jurământului în fața judecătorilor CCR, după alegrea sa în funcția de președinte al României.
