Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pachetul de 4 legi care reglementează, în baza Directivei 2014/23/UE, achiziţiile publice şi sectoriale, concesiunile de lucrări şi de servicii şi remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Șeful statului a ironizat Parlamentul că i-a trebuit 6 luni să voteze pachetul de legi trimis de Guvernul Ponta în 27 octombrie 2015 spre promulgare în procedură de urgență, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.
“Legea privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică este o lege care reglementează această chestiune și înlocuiește un capitol din vechea Ordonanță nr. 34/2006. Faptul că acest pachet a fost aprobat este, cu certitudine, un pas înainte în zona achizițiilor publice. Vechea reglementare, Ordonanța nr. 34/2006, a suferit nenumărate modificări, au fost nenumărate nemulțumiri în legătură cu acel act normativ, și, având acum un sistem de evaluare a achizițiilor mai complex un pic, dar care combină criteriul prețului cu elemente de calitate, este o chestiune pe care o găsesc bună. Trebuie să apreciez în sens pozitiv faptul că Parlamentul a înțeles importanța acestui pachet de acte normative și a trecut prin toate procedurile acest pachet în aproximativ jumătate de an, ceea ce este o viteză notabilă pentru Parlamentul nostru”, a declarat Iohannis joi, la Palatul Cotroceni.
Legea privind achizițiile publice reglementează, printre altele, procedurile de atribuire în cazul contractelor/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
- 22.908.118 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;
- 591.918 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii;
- 3.312.975 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învățământ, servicii hoteliere și de restaurant etc.).
Prag pentru achiziţia directă: 66.259,5 lei
O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziționeze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei, potrivit noii legi.
Legea reglementează posibilitatea ca autoritățile contractante “să se consulte în mod transparent și util cu piața în vederea obținerii unui răspuns, cu privire la evoluțiile cu caracter tehnic și financiar din domeniul achiziției publice pentru care se intenționează aplicarea unei proceduri publice competitive și transparente”.
Proceduri mai scurte
Comparativ cu legislația în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru aceasta, va fi obligatorie utilizarea mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire, începând cu luna aprilie 2017 pentru unități de achiziții centralizate și din octombrie 2018 pentru toate unitățile contractante.
Unitățile de achiziție centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziții publice și a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat.
Ofertanții depun inițial un document unic de achiziție european
Un alt element de noutate constă în posibilitatea ca ofertanții să depună inițial un document unic de achiziție european în format electronic (DUAE), urmând ca numai celui clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerințelor cuprinse în documentele achiziției.
În acord cu directivele europene, legea încurajează autoritățile contractante să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali având posibilitatea de a realiza achiziții care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată și utilizarea achizițiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacționare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizițiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Liste cu agreaţi
Legea reglementează și posibilitatea utilizării unor liste oficiale de operatori economici agreați, în scopul participării la procedurile de atribuire, precum și un regim special de achiziționare a serviciilor sociale și altor categorii de servicii enumerate limitativ.
De asemenea, autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăți corespunzătoare părții/părților din contract îndeplinite de către subcontractanții propuși în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant și subcontractant, la solicitarea subcontractanților propuși.
În cazul în care se constată existența vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanților propuși.
Modificarea contractului
Un alt capitol al legii cuprinde condițiile, expres menționate, în care un contract de achiziție publică poate fi modificat pe durata executării acestuia fără organizarea unei noi licitaţii, precum și cazurile care duc la denunțarea unui contract de achiziție publică de către autoritățile contractante.
Redefinirea procesului de achiziție publică se va realiza și prin implementarea mecanismului de evaluare a ofertelor.
Neîmpărţirea pe loturi, motivată
Autoritățile contractante vor avea obligația să motiveze decizia de a nu împărți pe loturi un contract de achiziție publică, ”în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici și mijlocii, la procedurile publice de atribuire”.
Este reglementată şi posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât “decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanți, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant”.
Studiul de fundamentare, obligatoriu
Altă noutate este obligația realizării unui studiu de fundamentare de către autoritatea contractantă atunci când va intenționa să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung.
Acesta trebuie să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod.
Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor, implicând executarea de lucrări.
Prin studiul de fundamentare, autoritatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care, urmare a analizei menționate, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.
Prevenirea conflictului de interese
Pentru a preveni situaţiile de conflict de interese, proiectul legislativ a redefinit acest concept “în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislație, care se rezumă la relații de rudenie sau capital”.
“Prin conflict de interese se înțelege orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau al unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea sau independența lor în contextual procedurii de atribuire“, prevede legea.
Magda SEVERIN
