Guvernul a abrogat astăzi din Legea Educaţiei, prin Ordonanţă de urgenţă, mai multe prevederi ce reglementau normele de incompatibilitate şi interziceau printre altele, persoanelor cu funcţii de conducere în cadrul unui partid, să exercite şi funcţia de rector. Iniţiativa legislativă îi aparţine Ecaterinei Andronescu, cea care nu îşi va păstra postul de ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta II dar va da cale liberă clientelei de partid. Totodată, schimbarea operată în lege va permite menţinerea în poziţii-cheie a “rectozaurilor” din universităţile de stat şi după ieşirea la pensie. Noul ministru al Educaţiei propus de premierul desemnat Victor Ponta este nimeni altul decât fostul consilier al lui Cati Andronescu, în prezent rector la SNSPA: Remus Pricopie.
UPDATE 25 martie 2014: Ecaterina Andronescu a scăpat de decizia de incompatibilitate emisă de ANI, graţie OUG de modificare a Legii educaţiei. Astfel, dipă ce a fost simultan senator, rector, profesor universitar – încasând 3 lefuri grase de la stat -, plus şef de proiecte POSDRU, ea va putea candida fără probleme la europarlamentare, în 25 mai 2014.
Concret, din Legea Educaţiei (LEN nr. 1/2011) a fost eliminat articolul care stabilea că, după împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu.
Articolul abrogat mai prevedea că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului şi că funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.
Tot articolul abrogat nu permitea cumularea funcţiilor de conducere sau de demnitate publică doar cu funcţiile didactice şi/sau de cercetare. Astfel, clientele de partid va încasa lefuri grase de la stat din mai multe funcţii ocupate în universităţi.
Prin Ordonanţa de urgenţă a fost introdusă, în schimb, o prevedere care stabileşte doar că, în cazul exercitării “unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat”, rectorul are obligaţia de a se suspenda din funcţie pe perioada execitării demnităţii.
Cu alte cuvinte, viitorul ministru Pricopie nu va putea fi şi rector, dar se va autosuspenda din funcţie până la încheierea mandatului de ministru. Adică va ţine funcţia de rector blocată, în aşteptarea unei alte ordonanţe care îi va permite să deţină ambele posturi.
În schimb, ministrul va putea fi şi profesor universitar, şi îndrumător de doctorate – desigur, cu salariile aferente. Dacă mai face şi cercetare, încasează şi de acolo ceva. În plus, poate obţine bani frumoşi din proiecte POSDRU.
Toate aceste privilegii le-a avut Ecaterina Andronescu, încălcând legea, şi pentru care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a găsit-o în incompatibilitate şi conflict de interese. Andronescu a atacat în justiţie şi acum cum se judecă la instanţa supremă cu ANI.
De asemenea, o altă prevedere abrogată este cea care stabilea că în învăţământul superior de stat, particular şi confesional se interzice ocuparea oricărei funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, după pensionare şi că mandatele celor care deţin funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, exceptate fiind funcţiile de membru al consiliului de administraţie al universităţilor particulare.
Doctorate conduse încă 5 ani după pensionare
O altă prevedere abrogată stabilea că acele cadre didactice şi de cercetare care conduc doctorate se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot conduce doctoratele în desfăşurare la data pensionării până la împlinirea vârstei de 70 de ani, iar după împlinirea vârstei de 65 de ani pot conduce noi studenţi-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu un cadru didactic şi de cercetare care nu împlineşte vârsta de pensionare pe toată durata desfăşurării doctoratului respectiv.
Altă prevedere abrogată este cea care impunea ca, printre condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar, să fie şi deţinerea atestatului de abilitare.
Povestea rectorilor incompatibili
Agenţia Naţională de Integritate nu a găsit-o incompatibilă numai pe Ecaterina Andronescu, pe vremea când era senator şi rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), ci şi pe alţi 3 rectori parlamentari în mandatul 2008-2012: Florian Popa – rectorul UMF Carol Davila, Nicolae Robu – rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, şi Ştefan Drăgulescu – rectorul UMF Victor Babeş. În vara anului trecut, ei au primit de la ANI decizii de incompatibilitate întrucât, pe lângă aceste funcţii, ei sunt (încă) şi parlamentari.
În cazul Ecaterinei Andronescu (rector din 2004 până în februarie 2012), inspectorii de integritate au constatat că, din 2004, aceasta a fost rector la UPB şi senator din 19 decembrie 2008, exercitând şi funcţia de vicepreşedinte al Partidului Social Democrat (PSD).
În cazul lui Florian Popa, în urma evaluărilor s-a constatat că este din 2004 este rector la UMF Carol Davila din Bucureşti, iar 19 decembrie 2008 este deputat.
În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Robu, ANI a constatat că din 2008 este rector al Universităţii Politehnica din Timişoara, iar din 19 decembrie 2008 este şi senator, fiind şi preşedinte al PNL Timiş.
Cât îl priveşte pe Ștefan Iosif Drăgulescu (PDL), ANI spune că acesta este din 2008 rector la UMF Victor Babeş din Timişoara, iar din 19 decembrie 2008 este deputat.
În cazul celor 5, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, deoarece, conform art. 215, alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011: “persoanele care ocupă o … demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”, iar, potrivit art. 215, alin. (4) din acelaşi act normativ “funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului”.
Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor legii menţionate, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unei stări de incompatibilitate.
Articolul invocat atunci de ANI este unul dintre cele abrogate marţi de Guvern.
Cum cei 4 nu au sentinţe definitive în justiţie, ei ocupă în continuare funcţii publice.
Magda SEVERIN
